TEMEȚI-VĂ DE VICTOR PONTA, AVEȚI TOATE MOTIVELE. NU-L MAI SUBESTIMAȚI

Victor Ponta este cel mai interesant om politic de după ’89 pentru că nu respectă nici unul din tiparele principalilor lideri executivi (premieri și președinți) de după căderea lui Ceaușescu.

În primul rînd, este cel mai tînăr dintre ei: a ajuns premier cu cîteva luni înainte să împlinească 40 de ani.

În al doilea rînd, nu crede în nimic, în afară de propria persoană. Ion Iliescu credea și mai crede în comunism (fie și cu față umană), Emil Constantinescu credea în societatea civilă și în povești cu zîne democratice, Adrian Năstase a crezut și crede cu tărie în aroganța snoabă a aristocratului (fie acesta și provenit din nomenclatură) educat, Traian Băsescu a fost și este în continuare convins că este un lider.


Mai mult, fiecare din cei enumerați are o carieră la activ: Iliescu de activist comunist și inginer de ape, Constantinescu de universitar în geologie, Năstase de diplomat și universitar în drept, Băsescu de căpitan de navă. Se vede cu ochiul liber că Ponta este cel mai needucat, omul care a ars etapele și nu a învățat nimic temeinic: a părăsit temporar liceul ca să muncească la fast food în Franța, a fost procuror de mîna a paișpea, cu abia cîteva dosare lucrate – și alea de doi lei (vechi) – , a fost trimis (în misiune?) în Parchetul General după doar cîțiva ani de frecat menta la parchete minore, a devenit la nici 30 de ani brațul armat al lui Năstase în administrația guvernamentală, a plagiat penibil un doctorat, a devenit șeful celui mai mare partid din România. În toate astea, nimic din caracteristicile unei cariere solide. Dimpotrivă, totul arată un oportunist cu calități evidente de contorsionist total: fără decență, fără demnitate, fără onoare, fără măsură, fără discernămînt, fără scrupule. Practic, și dacă ar vrea să creadă în ceva, Ponta nu ar avea în ce, nu a avut niciodată minima răbdare să investească în altceva decît în propria lui parvenire suflată cu rahat aurit. Desigur, însă, ar putea, totuși, crede în oportunismul cel mai malign.

În al treilea rînd, Ponta vrea să o rupă cu orice fel de sistem. Nu-i plac dinozaurii comuniști ai lui Iliescu, îi consideră rivali pe baronii lui Năstase, nu-i suportă pe “justițiarii lui Băsescu”. În sine, ca și tinerețea, dorința lui Ponta de a fi altfel decît toți ceilalți nu e criticabilă. Criticabilă, însă, devine lipsa totală de inteligență a aceluiași Ponta care, atunci cînd vrea să înlocuiască tot sistemul creat de alții înaintea lui găsește doar personaje ca Dan Șova, Nicu Bănicioiu, Mihai Sturzu (noul președinte al TSD), Robert Negoiță, Titus Corlățean. Adică foștii camarazi de la TSD, mediocri, anoști, fără suflu, fără idei, niște catastrofe. Un loc special îl merită, în această galerie, Sebastian Ghiță. Un personaj deloc lipsit de inteligență, dar văduvit aproape complet de emoții și scrupule.

Ca orice oportunist ajuns în vîrful lanțului trofic (sau foarte aproape de vîrf, în orice caz), Ponta va face orice să nu piardă prima poziție de prădător. Va minți, va înșela, va manipula, va exagera, va juca teatru, va “ucide” politic, financiar sau social pe oricine îi va sta în cale. Năstase cumpăra presa și mai băga cîte un fraier ca Ciuvică la beci, o noapte, dacă fraierul se trezea să mîrîie pe internet despre Bombo. Iar Băsescu ceartă mogulii la propriile lor TV-uri și îi mai apelează pe unii cu “tonomat”. Ei, vremurile astea romantice au trecut: Ponta nu are nici banii lui Năstase, nici talentul lui Băsescu. Nu, Ponta va intra cu bocancii: cu miști în front, cum te caută Fiscul, CNA-ul, niște prieteni bine intenționați să-ți facă oferte sau să-ți dea sfaturi care să te ajute să rămîi pe calea dreaptă. Pînă și tehnocrații din instituțiile racordate la mediul extern (că vorbim de economie, finanțe, justiție, servicii sau diplomație) sînt perplecși: Ponta e razna. Omul nu pricepe joaca mai mare în care România are un rolișor, acolo. Da, o vreme va mima că înțelege și respectă asta, dar nu va dura mult.

Temeți-vă de Victor Ponta, aveți toate motivele. Și le are și el. Dacă pierde poziția de premier (și, eventual, cea de potențial președinte), Ponta nu mai are nimic. Iliescu, deși are trei sute de ani, ține conferințe și mai scoate cîte o carte în limba de lemn; Năstase are blog și cărți de citit, hărți de colecționat și tablouri de admirat; Băsescu tocmai și-a înnoit brevetul de pilot, se poate duce pe mare. Ponta, însă, are totul de pierdut dacă își pierde funcția, nici măcar copilot la mașinuțele alea care se tamponează în parcurile de distracție nu mai găsește. Așa că va face orice să nu cadă. Temeți-vă de asta și nu-l subestimați. E în stare de orice și o va dovedi.
http://prisacariu.ro/2013/10/24/temeti-va-de-victor-ponta-aveti-toate-motivele-nu-l-mai-subestimati/

S-a discutat mult despre calatoria lui Victor Ponta in SUA. Jurnalistii si comentatorii din suita au incercat sa prezinte vizita ca pe un triumf. Contestatarii premierului au fost critici.

Cu toate opiniile divergente, problema de fond ramane. Romania e condusa de un premier slab care nu se bucura de increderea partenerilor occidentali. Avem un executiv acceptat de nevoie, dar care e tinut in carantina. De ce?

Ar trebui sa facem o recapitulare a tuturor erorilor facute de USL din care cele mai mari sunt de departe nerespectarea regulilor democratiei si amenintarea statului de drept. Da, nimeni n-a uitat ce s-a intamplat in vara anului trecut. Nici chiar Joe Biden, vicepresedintele american.

Din pacate, in acest moment, alegatorii din Romania nu au solutii. O opozitie fara vlaga, impartita si la fel de compromisa nu ofera inca o solutie. Acea victorie zdrobitoare in alegeri ii face pe partenerii nostri sa accepte situatia. Spre deosebire de Victor Ponta, ei respecta regulile democratiei. Cine a castigat alegerile merita sa conduca. Asta, insa, nu e o garantie ca o va face bine si in interesul cetateanului.

Marea problema a USL si in special a PSD e faptul ca societatea romaneasca da senzatia ca se afla la marginea haosului. Protestele impotriva gazelor de sist si a proiectului Rosia Montana provoaca ravagii la nivelul increderii populatiei in guvern. Daca nu se intampla ceva radical, Victor Ponta se va prabusi rapid. Toate gesturile sale politice sunt compromise de schimbarea dramatica a comportamentului din perioada in care se afla in opozitie.

Nu stiu daca e doar o senzatie, dar toate gesturile sefului din Palatul Victoria par lipsite de semnificatie. Pare ca Victor Ponta se cearta cu toata lumea si incearca sa-si justifice actiunile fara a avea argumente si solutii. Arunca in dezbatere diferite justificari imprumutate de la guvernarea lui Emil Boc si Mihai Razvan Ungureanu, de exemplul marota independentei energetice.

Cel mai socant e faptul ca ultimul si-a pierdut sustinerea in parlament pe o motiune depusa de Victor Ponta impotriva gazelor de sist, afacere imbratisata astazi de actualul premier.

Din cauza comportamentului imatur, liderul PSD are mari probleme de credibilitate. Fiind un promotor al scandalului si al atacurilor gratuite, vezi celebra replica "Basescu e de vina...!" la orice, e normal sa nu fie luat in serios in cercurile de decizie politica si economica.

Actualul premier se indreapta rapid spre punctul in care va deveni o povara pentru propriul partid. O scadere abrupta in popularitate l-ar face vulnerabil in PSD. Mircea Geoana incepe un usor joc de glezne.
http://www.ziare.com/victor-ponta/premier/la-casa-alba-un-sarut-de-gheata-pe-fruntea-premierului-1264188

A face o paralelă între vizita din 2011 a lui Traian Băsescu în Statele Unite și cea a lui Victor Ponta de zilele acestea este ușor forțat. E ca și cum ai compara un ananas cu o ridiche. De ce cred asta? Din mai multe motive, pe care le voi puncta.

În primul rând, Traian Băsescu a mers la Washington ca... președinte. Ca șeful unui stat cu care America avea, și are și în prezent, un Parteneriat Strategic. Traian Băsescu s-a dus în Statele Unite pentru că urma să fie primit de Barack Obama. Dacă o astfel de întâlnire nu ar fi fost confirmată, nu ar fi mers, cu siguranță. Să te duci în capitala SUA și să fii ținut la ușă de partenerul tău strategic, cel mai puternic om de pe Planetă (ca să folosesc o expresie tocită), ar fi fost un eșec răsunător.
Victor Ponta a mers ca prim- ministru. Faptul că n-a fost primit de Obama nu poate fi considerat un eșec. Dacă s-ar fi văzut cu președintele american, ar fi beneficiat de un bonus. Un jackpot diplomatic. Ori președintele SUA oferă astfel de bonusuri doar în momente foarte importante ale relației bilaterale, unele dintre ele chiar istorice.
În 2011, președintele Traian Băsescu a fost la Washington într-un astfel de moment istoric. A mers pentru a semna documentele referitoare la amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale Scutului antirachetă și a aduce îmbunătățiri Parteneriatului strategic dintre Statele Unite ale Americii și România. A fost absolut firesc să fie primit de președintele și vicepreședintele SUA, de noul șef al CIA de la acea vreme, iar ministrul de externe Theodor Baconschi să aibă un tete-a-tete cu Secretarul de Stat Hillary Clinton.
E adevărat că, cu acel prilej, atmosfera a fost foarte destinsă și pentru că Traian Băsescu se poziționase în Europa de sud-est drept un partener fără ezitări al SUA, care taxase deseori ostilitatea Rusiei față de Scutul antirachetă. La un moment dat, transmisese Kremlinului că ”Marea Neagră nu este un lac rusesc”, declarație care a avut cu siguranță ecouri pozitive la Washington. Președintele a luat de multe ori decizii fără să se gândească la costurile electorale pe care le-ar fi putut plăti, cum a fost în cazul trimiterii soldaților români în Irak, fapt care nu se uită prea ușor la Washington.

Vizita lui Victor Ponta nu a bifat niciun astfel de moment important în relația bilaterală. În plus,N-a trecut mult timp de când premierul, din infantilism politic, se certase public cu americanii care au jucat cu Traian Băsescu în vara lui 2012.
S-a produs într-un moment important al relației comerciale, având în vedere interesul companiilor americane Chevron și Exxon față de zăcămintele de gaze convenționale și neconvenționale ale României. Chiar și așa, vizita nu a avut vreo miză economică importantă, pentru că nu s-au parafat noi acorduri de investiții americane în România. De aceea, companiile americane nu ar fost reprezentate la nivel de președinți. A fost, dacă vreți, o ședință de lucru cu cei mai importanți investitori americani în România.
Mai mult decât atât, a fost o vizită solicitată în mod expres de către premierul Ponta. Vizita a fost acceptată de partenerii americani, fapt pe care premierul îl poate trece la capitolul reușite. A fost însă doar o vizită de imagine. Ori, cu prilejul unor astfel de vizite, oficialii americani nu prea se înghesuie să te endorseze, cum se spune peste Ocean, adică să te perie, pentru a-ți crește procentele în sondaje.
Primindu-l pe Ponta, oficialii Casei Albe nu și-au propus să transmită Lumii niciun mesaj important. În 2011, Barack Obama au transmis Moscovei, precum și tuturor dușmanilor și aliaților SUA, că scutul antirachetă intră în linie dreaptă. De aceea, staff-ul lui Joe Biden a pus pe Twitter fotografiile de la întâlnirea cu Ponta și nu a folosit un canal oficial, precum siteul Casei Albe. De aceea, întâlnirea a fost menționată în agenda publică vicepreședintelui SUA abia în dimineața de dinaintea întâlnirii.
Cu siguranță, întâlnirea Biden- Ponta nu a fost prietenoasă. Dar nici ostilă nu a fost. Ultimul paragraf din comunicatul remis presei după întâlnire a fost o atenționare serioasă pentru premierul român: ”Vicepreședintele a subliniat faptul că succesul României ca partener democratic, cu un stat de drept puternic, este vital pentru întreținerea unui mediu de afaceri sănătos și rămâne în mod considerabil printre interesele noastre comune". Cu alte cuvinte, ”Știm ce ai făcut astă- vară, suntem cu ochii pe tine. Vrei banii noștri (SUA este abia pe locul 12 în topul investițiilor în România), asigură-te că faci din țara ta un stat de drept”.
S-a speculat că vicepreședintele american nu a ieșit la declarații comune cu premierul Victor Ponta. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, Biden n-ar fi putut să ocolească subiectul ”Justiția română”. Dacă i-ar fi spus lui Ponta aceste lucruri face-to-face, ar fi fost o corecție aplicată în public. Pentru imaginea premierului român a fost mai bine că un astfel de moment nu a avut loc.

Îi place, nu-i place lui Victor Ponta, partenerul din România al Statelor Unite ale Americii rămâne Traian Băsescu. Dacă decriptăm mesajele vizitei premierului la Washington aș zice că americanii mai au mult până să se convingă să meargă pe mâna sa în alegerile prezidențiale. Oricum, prin neincluderea niciunui ministru liberal în delegația sa oficială, Ponta a vrut să le transmită americanilor că ar cam vrea să preia ștafeta de la Traian Băsescu. Că povestea cu susținerea lui Crin Antonescu este doar o poveste. (Nota bene: În emisiunea Evenimentul zilei de la B1 TV, președintele Traian Băsescu s-a ferit să comenteze în termeni critici deplasarea premierului la Washington)
Până la urmă, vizita lui Victor Ponta cu greu poate fi catalogată drept un eșec fie și pentru faptul că a avut loc. După intervenția brutală în Justiție, prin mazilirea procurorului Lucian Papici, partea americană putea să o amâne. Sine die. Nu a făcut-o. Interesant. Mai mult, comunicatul lui Biden pune problema Justiției în contextul intereselor economice ale companiilor americane. Astă- vară contextul era cel al respectării principiilor democratice, a statului de drept. E un progres. Insuficient, dar un progres.
Cum bine observa Dan Tăpălagă, Ponta s-a dus să îi seducă pe americani cu oportunități de business, americanii i-au transmis că nu e suficient, că e nevoie și de o Justiție independentă. Au uitat americanii că Ponta și complicii săi au devastat, în 2012, statul de drept și au pus în pericol interesele geostrategice ale SUA? Mă îndoiesc. Cred că se poate îndrepta? Nu-i exclus. De aceea, cred că vizita lui Victor Ponta nu a fost un succes, dar ar fi exagerat să o interpretăm ca pe un eșec.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/despre-vizita-lui-ponta-in-sua-fara-manie-1063601.html

Înaintea plecării lui Traian Băsescu de la Cotroceni, americanii caută un nou interlocutor la Bucureşti, care să aibă suficientă susţinere politică şi o orientare clară prooccidentală: două condiţii necesare, dar nu suficiente, pentru ca Victor Ponta să fie văzut acum ca un lider de încredere.

Privit din afară, peisajul politic autohton arată destul de sărac: liderul celui mai mare partid este un plagiator cu destule reflexe mitomane, preşedintele liberalilor glisează între retorica naţionalistă şi cea antioccidentală, în vreme ce formaţiunile care se autodefinesc „de dreapta“ nu au încă un prezidenţiabil comun, iar printre aspiranţi nu există deocamdată nimeni care să poată modifica balanţa de putere. O analiză atentă a personajelor aflate pe piaţa politică românească arată că cei care au credibilitate externă (Mihai Răzvan Ungureanu sau Cătălin Predoiu) nu au susţinere politică, iar cei care au în spate partide mari nu sunt foarte bine văzuţi (Crin Antonescu) sau sunt acceptaţi fără să li se acorde şi încrederea necesară (Victor Ponta).

Traian Băsescu a fost, în ultimii aproape 10 ani, omul de legătură al Occidentului în România şi interfaţa cu alte zone în care Vestul nu are acces, dar Bucureştiul şi-a păstrat pârghiile de acţiune (Siria, de exemplu). Actualul preşedinte a înţeles încă dinainte de venirea sa la Cotroceni care sunt mizele strategice ale Marilor Puteri şi ce poate câştiga România dacă devine un aliat credibil al SUA. Între timp, pe orice hartă militară a Statelor Unite, România apare printre principalii parteneri ai Washingtonului, detaşându-se nu doar de plutonul fostelor state socialiste, ci şi de Vechea Europă. Washingtonul e interesat să păstreze şi pe mai departe o relaţie specială cu România, mai ales că în ultimii ani s-a implicat şi a investit în reformarea armatei, dar şi a structurilor speciale, de aceea are nevoie de cineva de încredere în fruntea ţării după ce Traian Băsescu îşi va termina mandatul.

În configuraţia politică actuală, americanii n-au prea multe opţiuni, iar Victor Ponta a început să fie testat încă dinainte să devină premier. Primirea lui la Casa Albă nu e întâmplătoare şi nu pare să fie rezultatul unui grup de lobby: premierul român este încurajat să o ia pe calea cea bună, iar ca recompensă va fi cultivat de americani. Călătoria lui Victor Ponta în SUA este una de validare a premierului român, dar i s-a sugerat şi ce trebuie să facă dacă vrea să intre în lumea bună a politicii internaţionale. Premierul poate înţelege că i s-a deschis o uşă, care însă poate fi închisă, dacă-şi continuă deraierile. Cum s-a întâmplat cu Adrian Năstase, care în 2004 a fost primit inclusiv de preşedintele SUA, deşi guvernul lui era acuzat de corupţie şi de îngrădirea libertăţii de exprimare, dar care nu a fost susţinut de americani în cursa prezidenţială. Situaţia e destul de diferită în cazul lui Victor Ponta, nu fiindcă tânărul premier n-ar avea inculpaţi în Guvern (Liviu Dragnea) sau n-ar fi intervenit în justiţie pentru a-i elimina din funcţiile deţinute pe doi dintre cei mai eficienţi procurori anticorupţie (Lucian Papici şi Mariana Alexandru) sau n-ar miza pe mogulii de presă pentru diverse campanii de (dez)informare, ci fiindcă nu are contracandidat.

Ponta ar putea deveni favoritul, pentru că este tânăr, pentru că are timp să înveţe, dar numai dacă îşi respectă promisiunile, inclusiv cele referitoare la independenţa justiţiei. Dacă îşi va păstra tactica de a spune ceva în biroul vicepreşedintelui american şi altceva în declaraţiile de presă, atunci, chiar şi în absenţa unui contracandidat serios, Victor Ponta ar putea eşua.

http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/a-devenit-ponta-favoritul-sua-315992.html

Iata comunicatul Casei Albe:

“Readout of Vice President Biden’s Meeting with Prime Minister Victor Ponta of Romania
Vice President Biden met today with the Prime Minister of Romania, Victor Ponta. The Vice President reaffirmed the enduring U.S. commitment to a strategic partnership with Romania and thanked the Prime Minister for Romania’s steadfast support on a range of regional challenges, including in Afghanistan and its hosting of a missile defense base in Deveselu in support of key NATO capabilities. Both contributions demonstrate Romania’s unwavering dedication as a bilateral partner and NATO ally to strengthening regional and international security. The two leaders also agreed on the importance of expanding trade and investment between our two countries, and welcomed support for the Transatlantic Trade and Investment Partnership negotiations, which has the potential to generate significant increases in the already substantial number of jobs supported by U.S.-EU trade and investment. The Vice President underscored that Romania’s success as a democratic partner with strong rule of law is vital to nourishing a healthy business climate and remains profoundly in our shared interest.”

Sa traducem impreuna, pe scurt:
Biden ne spune ca in mod “enduring” si strategic USA are nevoie de Romania si ii multumeste lui Basescu pentru Afganistan, pentru SCUT si pentru viitoarea retragere de trupe din Afganistan. Doar nu Ponta le-a facut posibile, sau vreun Tariceanu care ii anunta pe americani la televizor despre retragerea soldatilor romani.
La chestiunea privind Comertul si Investitiile USA-UE, Biden ii multumeste tot lui Basescu, fiind prerogativa Presedintelui atunci cind Romania i-a sustinut pe americani.
A treia idee si ultima este cea pe care Biden i-o infige lui Ponta drept in freza lui de baschetbalist la fara frecventa: ca Romania inca nu este o democratie, ca in Romania nu exista o domnie “strong” a legii, chestiuni VITALE pentru a obtine un mediu sanatos pentru afaceri si ca ACESTE CHESTIUNI VITALE sint ASTEPTARI COMUNE PROFUNDE (IMENSE) !!!
BULL SHIT o fi zis Ponta! Nu bai Ponta, TU ESTI BULLIT ! Trei idei are comunicatul Casei Albe, in primele doua idei ii trimite lui Base mesaje de reimprietenire iar in a treia idee te face PULBERE ! Stii tu de ce, dar stim si noi!
Tot in traducere libera, Ponta a fost pus pe faras, americanii nu mai dau nici doi bani pe el si prefera sa se reintoarca la Basescu, cu toate pacatele lui. Sau la oricine va aparea in viitor, dar nu Crin si nici Udrea.
Practic, Biden ii transmite un mesaj simplu lui Basescu : daca vrei sa fim din nou prieteni, lasa jocurile dimbovitene si propune altceva decit pina acum si te rugam, in numele parteneriatului nostru strategic, ca firmele americane sa aiba macar aceleasi sanse cu firmele rusesti!
Recunosc, ultima fraza nu e o traducere din comunicatul Casei Albe! Dar fraza exista !
Sa fiti iubiti!
Radu Moraru
P.S.
Ii rog pe comentatorii “academicieni” de pe site sa nu se mai certe ca “la usa cortului” si sa comenteze la subiect, mai ales ca unii dintre ei le stiu pe toate. Apropo, “cunoscatorilor”, stiti cu ce si-a clatit gura Vice President Biden dupa discutia cu Ponta? Va raspund, cu apa plata…sau minerala !!!
(articol publicat pe http://www.nasul.tv)