Rusia, copilul traumatizat al lumii (III)

Scris de ana morosana Vin Mai 30, 2014 4:08 pm

Ucraina fierbe și, contrar legilor fizicii, se contractă. Europa este indecisă, dar nu ar fi pentru prima oară. S.U.A. face ce știe mai bine, PR și miscări de trupe pe marginea scenei, iar Rusia își încordează mușchii la marginea terenului, negând că are jucători în ring. În timp ce oamenii mor pe altarul schimbărilor, cancelariile își urmează interesele. Pentru că Europa și S.U.A. nu iubesc Ucraina, ca țara. Nu, ei o iubesc ca piață de desfacere și teren de joacă

pentru soldăței.

La rândul ei, Rusia, acest continent cu popor traumatizat, face singurul lucru pe care l-a învățat în ultima sută de ani - pune baioneta la armă și ia poziția de atac. Rusia nu s-a maturizat încă în ale capitalismului și ei încă nu știu că un război modern se câstigă în primul rând mediatic și abia după și doar dacă e cazul, militar. Ori, Rusia, pierde și a pierdut mai mereu acest gen de războaie chiar dacă, uneori, au mai și câștigat. Un exemplu în acest sens îl constituie Criza Rachetelor, din anii ‘60.

Mediatic vorbind, URSS-ul de atunci au pierdut pentru că si-au retras rachetele. În realitate însă, Nikita Sergheevici Hrușciov a câștigat, pentru că John F. Kennedy și-a retras rachetele nucleare din Turcia. Și atunci, și acum, rusii nu au știut să manipuleze presa așa cum ar fi necesar într-o societate în care oamenii se hrănesc cu informațiile de la TV și mai puțin cu lecții de drept internațional.

Iată de ce S.U.A., care în ultimii 20 de ani are la activ zeci de mii de vitime în rândul civililor de pe teatrele deoperațiuni militare, și alte mii pe scenele unor războaie civile “nevinovate”, are o imagine bună din punct de vedere al percepției publice, în timp ce Rusia, care în afară de excesul militar din Cecenia și Georgia, este privită ca un factor negativ de lumea civilizată.

De ce oare se întâmplă acest lucru? E simplu, pentru că Occidentul, S.U.A. în mod special, a înțeles că factorul mediatic este foarte important într-o economie capitalistă, acolo unde adevăratul rege se numește Profit

. Ei au înțeles că cine are informația și, mai ales, cine o distribuie, are adevărata putere, în timp ce adevărul poate să mai aștepte atunci când nu apar interesele celor care-l manipulează. Moscova nu a înțeles că are nevoie de o adaptare la realitățile capitalismului. Moscova nu a înțeles că nu este nevoie doar de câțiva îmbogățiți care să defileze cu cele mai scumpe iahturi.

Moscova are nevoie de ceva materie cenușie. Moscova, Rusia, de fapt, are nevoie de un nou Petru cel Mare, care să plece în pribegie prin Occident, să vadă adevăratele valori ale Europei, nu cele de la TV, și să încerce să le implementeze în propria țară. Pentru că fără o astfel de adaptare, Rusia riscă să fie izolată în plan mondial, fără ca ea să facă nimic care să oprească acest lucru.

În ultimii 25 de ani, Rusia s-a limitat doar la a accepta imaginea pe care Occidentul i-a oferit-o imediat după căderea Cortinei de Fier. În toată această perioadă, cu mici excepții, tot ce înseamnă rus în filmele occidentale se traduce ca fiind un tip dur, de obicei chel, cu multe tatuaje și destul de needucat. Imaginea rusului proiectată pe ecrane, dar și în mințile oamenilor, a devenit gangsterul perfect, cel care bagă oamenii buni la tocătorul de carne, cel care aruncă lumea în aer de câteva ori, și cel care violează femei și fură ceasurile oamenilor. Asta este imaginea cu care ne-am obișnuit să tratăm când este vorba de rusul începutului de mileniu.

Totodată cultura rusă, Tolstoi, Dostoievski, Gorki, Balanchine, Glinka, Teatrul Balșoi, a fost ascunsă în spatele unei altfel de cortine, astfel încât tânărul copil care se naște acum în U.E. sau prin S.U.A., va avea deja ștanțat pe creier imaginea unei Rusii barbare.

Ziceam că în 1990 Războiul Rece nu a murit, ci doar s-a transformat. Pe zi ce trece realizez că, de fapt, de 20 de ani asistăm la o ofensivă mediatica a Occidentului împotriva unei Rusii aflate în vrie, fără valori și fără bani

. Rusia, de care mulți sunt cei care se separă acum, nu este nici pe departe acel factor negativ pe care Vestul încearcă să ni-l se inoculeze. Ea este precum un adult cu o copilărie nefericită. Nu a fost iubită de nimeni încă de când s-a născut și acum refuză să socializeze cu ceilalți, pentru că în realitate îi este frică să nu fie din nou rănită. Rusia este o țară traumatizată. Atât ca stat, dar mai ales ca popor. Și dacă nu va fi tratată ca atare, altă soluție nu va avea în viitor decât să facă ce știe ea mai bine, să reacționeze militar!

Tano