ROMÂNIA E LA MECI

E noaptea-n cioburi spartă de urale
Și râsete auzi pe unde treci
Pe străzile acestei Capitale
Ai cărei cetățeni se duc la meci.

În lume sunt războaie, sărăcia
Înfige-n omenire colții reci,
Dar asta n-afectează România,
Românii urmăresc atenți un meci.

Se vinde țara toată la bucată
Pe un euro sau doi, sau douăzeci,
Cu ochii țaglă națiunea toată
Se uită la televizor la meci.

Strămoșii noștri-n lupte-și croiau bunii
Cu paloșul printre dușmani poteci.
Și noi ne batem (moda Uniunii)
Dar între noi, cu ranga, când e meci.

N-avem nici haine, nici pâine pe masă
Iar la cultură suntem toți olmeci
Dar comentăm de zor un gol, o pasă,
Un dribling din recent jucatul meci.

Și cine oare, cine poate spune
Că ne-am închis patriotismu-n beci
Când toți cântăm ”Deșteaptă-te, române”
Pe stadioane când începe-un meci?

Aș spune aicea încă mult mai multe
Dar în zadar aș face-o. Tocul deci
Îl pun jos, n-are cine să m-asculte
Că România a plecat la meci.

Ioan POPA