EXPLOZIV. Şaradele şi misterul preşedintelui Băsescu

Vreme de foarte multe zile după ce a părăsit Garajul şi s-a lepădat de tricoul albastru, Traian Băsescu a stat în umbră. Între timp, contextul politico-economic a devenit catastrofal pentru români. De mai bine de cinci luni, cel reinstalat pentru a doua oară la Cotroceni s-a întors în „business”, este vioi, iese „pe strasse” şi ne demonstrează că, atunci când este pus la zid de popor şi de liderii europeni, naşte strategii diabolice, cu sprijinul generalilor din serviciile secrete. Dar, pe lângă şarade, Traian Băsescu ne oferă şi un mister în cazul teroristului Omar Hayssam, în interviul „servit” jurnalistei Sabina Fati şi publicat luni, 29 iulie 2013, în cotidianul RL. Veţi vedea cum o afirmaţie poate îngropa un preşedinte.

Pactul otrăvit

Prima şaradă a preşedintelui Băsescu a fost mistica înţelegere - parafată sub titulatura „coabitare” - cu „pudelul” Victor Ponta. Batjocoritorul pseudonim atribuit premierului Victor Ponta NU îmi aparţine, ci este utilizat prin birourile şi pe culoarele Cotrocenilor. Deşi Ponta a fost gratulat public de Traian Băsescu cu apelativul „pisicuţ”, aghiotanţii preşedintelui spun la unison când vorbesc despre prim-ministru: „Ponta este un pudel, nu un pisicuţ. Este un mediocru!”.

În principiu, nu sunt de acord cu o astfel de comparaţie. Cu siguranţă că Ponta este un politician ticălos şi cinic, dar nu este un pudel, chiar dacă Ilie Sârbu, socrul său, pare că-l ţine într-o lesă invizibilă şi, din când în când, îi strigă „Aport!”.

Ponta, salvat de Băsescu

A doua şaradă a fost punerea în scenă a scandalului penal „Şantajul Antena 3”. Aici, Traian Băsescu a făcut un tur de forţă atât printre procurori, cât şi printre neuronii lui Victor Ponta. Înainte de a da foc butoiului cu pulbere printr-un intermediar cu potecă deschisă atât la preşedinte, cât şi la premier, Băsescu l-a anunţat pe Ponta că şeful ANAF, Şerban Pop, este pionul principal în „Şantajul Antena 3”.

Premierul a înţeles mesajul şi l-a destituit pe Şerban Pop în 23 aprilie, din motive de proastă administrare a ANAF. (Pentru curioşi, precizăm: datele Fiscului sunt în favoarea lui Şerban Pop!). După ceva mai mult de o lună, pe 30 mai, butoiul „Antena 3” exploda cu reţinerea lui Sorin Alexandrescu. Prin eliminarea lui Pop, Victor Ponta s-a distanţat de ex-şeful ANAF şi a mai împuşcat un iepure: le-a dat satisfacţie colegilor din PNL, care l-au uns şef la ANAF pe liberalul Gelu Diaconu.

După ziua de luni, 29 iulie 2013, este greu de crezut că ex-şeful Fiscului mai poate scăpa basma curată din dosarul penal „Şantajul Antena 3”. Din momentul izbucnirii scandalului, pentru Pop a existat o singură întrebare: Ce pot să obţin de la cotrocenist dacă i-l servesc gata rumenit pe Felix-Dan Voiculescu? (De luni, 29 iulie 2013, Dan Voiculescu este oficial urmărit penal în „Şantajul Antena 3” după ce Şerban Pop a dat cu băţul la DNA.) Răspunsul s-ar putea materializa printr-o protecţie primită de Şerban Pop din partea procurorilor. Sau, cine ştie, poate că, în „Şantajul Antena 3”, Pop a jucat, de fapt, rolul de dublu spion infiltrat în citadela Antenelor Intact. Dar îmi vine foarte greu să cred în dualismul lui Şerban Pop.

După cum lesne se observă, premierul Victor Ponta a primit în dar un „Ferarri” poleit cu aur din partea preşedintelui Traian Băsescu. Să primeşti un pont care să te exonereze de un scandal penal şi să vezi cum eşti răzbunat pe televiziunea care te-a umilit zile în şir, Antena 3, este un dar nesperat. Rămâne de văzut ce „motor” ascunde sub capotă „căluţul cabrat”.

Dosarele generalilor

A treia şaradă a fost recapitalizarea politică a unui pol de opoziţie. După ratarea Elenei Udrea de a pune cizma pe grumazul PDL, Băsescu s-a repliat într-o fundaţie pe care a transformat-o în partid, după modelul bulgăresc, aşa cum, la vremea respectivă, a devoalat cotidianul PUTEREA. Noul Partid Mişcarea Populară (PMP) are nevoie de o „locomotivă” pentru prezidenţialele din 2014, dar şi de filiale în teritoriu. Numele candidatului poate fi găsit relativ uşor - preşedintele Băsescu pare că doreşte să mizeze pe Mihai Răzvan Ungureanu.

În schimb, rămâne de rezolvat spinoasa problemă a filialelor. După multe nopţi nedormite, generalii din serviciile secrete i-au oferit reinstalatului la Cotroceni o soluţie perfidă: cu dosarele pe masă, circa 40% dintre primari să fie convinşi să „muncească” politic pentru PMP. După cum ştiţi, edilii PDL din Argeş au dat tonul dezertărilor şi afilierii mascate la Partidul Mişcarea Populară.

Hayssam şi Omul Amfibiu

A patra şaradă a fost repatrierea condamnatului escroc-terorist Omar Hayssam. Cei care au o privire periferică consideră că importarea lui Hayssam va da bătăi de cap lui Ion Iliescu şi, eventual, lui Adrian Năstase. Pentru cei care vor să vadă „orizonturi roşii” le oferim o pistă: socrul premierului, Ilie Sârbu, nu este străin de afacerile lui Omar Hayssam! Şi când spunem „străin” încercăm să fim domoli în exprimare.

De asemenea, nu ar trebui să mire pe nimeni dacă lângă Ilie Sârbu va fi plasat, cu toată aura lui violetă, bătrânul lider PSD Viorel Hrebenciuc. În acest context malefic trebuie punctat şi personajul întruchipat de Liviu Dragnea, ce produce prea multe valuri atunci când Traian Băsescu vrea să se joace de-a „marinelul” într-un lighean cu apă. Iar Dragnea, luni, 29 iulie, şi-a simţit spinarea încinsă când a dat cu subsemnatul la DNA în Dosarul „Referendumului”, la un pas să ajungă în instanţă.

Aşadar, după doar câteva sute de cuvinte avem şansa să descoperim ce s-a ascuns în măruntaiele „cabratului” oferit în dar de Traian Băsescu lui Victor Ponta: un penal „motor” de căutare ce va toarce la comanda concetăţeanului de la Cotroceni prin „ţeava de eşapament” a lui Omar Hayssam. Cu un mic amendament: escrocul-terorist Hayssam să nu schimbe nici măcar un cuvânt, până la alegerile prezidenţiale din 2014, cu vreunul din „fanii” lui Victor Ponta. Iar aceasta, pentru ca Hayssam să nu-şi poată negocia viitorul decât cu filiera Băsescu. Altfel, escrocul-terorist ar putea juca la două capete, dacă va avea posibilitate să susure la urechea premierului Ponta numele personajului - noi i-am dat numele conspirativ de Omul Amfibiu - care l-a ajutat să părăsească România. Evident, situaţia în care Hayssam ar putea să joace la două capete este de neacceptat de preşedintele Băsescu.

Vă reamintesc că omul care a stat lipit de maioul lui Sorin Blejnar, Codruţ Marta - legătura dintre şefii ANAF, evazionioşti şi protectori - nu mai există din momentul în care a arătat că nu-şi mai poate ţine minţile în frâu şi nu mai este în stare să păstreze pentru sine periculoasele secrete bancare. Dacă ţinem cont de fişa medicală a lui Hayssam, acesta ar putea suferi oricând un stop cardiac, iar Omul Amfibiu, cel care l-a sprijinit pe terorist să fugă din România, va putea dormi liniştit. La fel de liniştit va dormi şi protectorul Omului Amfibiu!

Misterul preşedintelui

Luni, 29 iulie 2013, în cotidianul „România Liberă”, cunoscuta jurnalistă Sabina Fati publica un interviu cu preşedintele Traian Băsescu pe mai multe teme, printre care şi scandalul Hayssam.

La întrebarea lui Fati: „Mai reprezintă Omar Hayssam o miză politică?”, preşedintele, deloc întâmplător, transferă ideea unui răspuns politic în sfera personală: „… pentru mine, de pildă, este o miză să aflu cum a plecat, începând cu operaţia lui şi lipsa mandatului de supraveghere după ce a fost eliberat din motive medicale”.

Cum era şi normal, Fati întreabă imediat: „Încă nu ştiţi cum a plecat?”.

Ei bine, din motive misterioase, răspunsul lui Traian Băsescu este unul autoincriminator, ce poate face carieră penală: „ŞTIU! Dar până nu există o constatare a organismelor abilitate, mă abţin să spun mai multe”.

Speriată sau nu de afirmaţia preşedintelui, în loc să marjeze pe întrebări legate de neobişnuita afirmaţie „ŞTIU!”, Sabina Fati s-a adâncit în tema Omar pe o direcţie dragă publicului de teatru semnat de Edward Albee: „Cui i-e frică de… Hayssam?”.

Conform Codului penal, obstucţionarea justiţiei şi tăinuirea faţă de procurori sau judecători a unor date legate de un proces penal intră sub jurisdicţia faptelor de natură penală. Prin afirmaţia că ştie cine l-a scos din ţară pe TERORISTUL Omar Hayssam, preşedintele Traian Băsescu ne anunţă că, prin „mijloace specifice”, a obţinut informaţii 100% adevărate într-un caz judecat de instanţele româneşti, finalizat cu o sentinţă definitivă de încarcerare pentru 20 de ani a teroristului Omar Hayssam.

Dar, uşor precaut, preşedintele ne mai spune că aceste informaţii nu sunt încă procesate de judecători şi procurori!

De ce?

Cine a dispus ca documentele cu numele Omului Amfibiu să nu ajungă pe masa magistraţilor?

Cine se face vinovat de obstrucţionarea justiţiei?

Cine mai are în tolbă aceste informaţii extrem de preţioase?

Omul Amfibiu este monitorizat de DGIPI, SRI, SIE sau se plimbă prin lume liber ca pasărea cerului?

Omul Amfibiu este un politician, un înalt funcţionar, un consilier al unui om politic?

Omul Amfibiu mai este în ţară sau are soarta lui Codruţ Marta?

Omul Amfibiu a avut complici?

Ştie preşedintele Traian Băsescu şi cine sunt complicii Omului Amfibiu?

Ce aşteaptă preşedintele Băsescu de la Omul Amfibiu?

A stat Traian Băsescu de vorbă cu Omul Amfibiu, fie şi în alt context, înainte sau după fuga lui Hayssam?

Dacă preşedintele nu s-a întâlnit cu Omul Amfibiu, să înţelegem că după publicarea interviului este aşteptat la confesionalul din curtea Palatului Cotroceni?

Pentru Omul Amfibiu, afirmaţia din interviu este un balon de oxigen, o piatră de moară agăţată de gât, ultim advertisment sau o punere în gardă?

Există posibilitatea ca Omul Amfibiu să se piardă cu firea şi să se autodenunţe la DNA sau în media?

Se teme Traian Băsescu că duşmanii săi politici vor oferi opiniei publice un ţap ispăşitor în locul adevăratului Om Amfibiu?

Care a fost MOBILUL preşedintelui când a aruncat informaţia pe piaţă?

Afirmaţia lui Traian Băsescu - ŞTIU! - este una falsă?

Aceste întrebări, o parte din ele neadresate de jurnalista RL - nici nu avea cum, deoarece interviul ei face parte din categoria „servit” -, vor face obiectul unei alte analize legate de misterioasa afirmaţie a lui Traian Băsescu.

Deocamdată, sesizăm că fraza „Dar până nu există o constatare a organismelor abilitate mă abţin să spun mai multe” din răspunsul preşedintelui Traian Băsescu seamănă izbitor ca mesaj tainic, cu propoziţia spusă apăsat la televizor de fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, la ieşirea de la DNA: „Eu sunt un om de Onoare!”. Şi cine a avut urechi să audă, a auzit şi a înţeles. Rămâne de văzut dacă şi mesajul preşedintelui Băsescu din paginile cotidianului amintit va fi citit şi aprofundat de către cine trebuie!

Un proces foarte ciudat

În toamna trecută, Curtea de Apel Oradea i-a achitat pe Omar Mahmoud, Omar Mukhles, fraţii lui Hayssam, şi Mustafa Tartousi, acuzaţică l-ar fi ajutat pe terorist să părăsească România. În timpul procesului, SRI a depus un raport la Curte prin care afirmă că ar fi reconstituit întregul traseu până în Siria al lui Omar Hayssam, stabilind la nivel de minut fiecare pas al său şi al celor care l-au ajutat să fugă. Spre surprinderea SRI, magistraţii Curţii de Apel Oradea nu au luat în seamă raportul agenţilor lui George Maior.

Judecătorii bihoreni sunt de acord că Hayssam a fugit din ţară, dar cred că, în raport, agenţii SRI au reconstituit doar traseul unor telefoane mobile, nu şi al personajelor care le-au folosit. „Probele nu dovedesc în mod cert şi indubitabil că cei de la capătul terminalelor invocate au fost inculpaţii” - scriu magistraţii Curţii în motivarea sentinţei. Pare o concluzie absurdă, dacă luăm în calcul desfăşurătorul convorbirilor telefonice şi locaţiile telefoanelor mobile la momentul discuţiilor. Este foarte greu de crezut că SRI a mistificat adevărul în acest caz şi că a oferit un raport fals judecătorilor bihoreni. Procesul continuă.

Ţintele cotrocenistului

Vă întrebaţi ce urmăreşte Traian Băsescu cu aceste şarade şi misterioase afirmaţii care nu aduc nici o rază de lumină pe strada dumneavoastră ţinută într-un con de umbră de gogomăniile comise de USL şi Palatele Victoria şi Cotroceni? Vă supunem atenţiei câteva idei care nu sunt exhaustive:



1. Să-l debarce pe Victor Ponta de la şefia Guvernului în primăvara anului viitor.



2. Să-i capaciteze pe greii PSD să pună umărul la dislocarea lui Ponta de pe scaunul de şef al socialiştilor.



3. Să şteargă urmele banilor agonisiţi de „Persoanele Iniţiate” de pe urma sistemului evazionist coordonat de Sorin Blejnar cu ajutorul „gardienilor” lui Sorin Florea şi Dragoş Rusu.



4. După plecarea definitivă de la Cotroceni, să domine piaţa politică şi piaţa serviciilor secrete din România, prin intermediul viitorului preşedinte Mihai Răzvan Ungureanu, aşa cum Putin a reuşit patru ani folosindu-se de Medvedev.



5. Devoalarea numelui misteriosului Om Amfibiu. Reamintim cititorilor că teroristul Hayssam vorbea cu multă reverenţă de un anume Dom’ Profesor. Aducerea lui Omar Hayssam în ţară poate rezolva cele mai adânci dileme care pot duce la îngenuncherea difinitivă a lui Dan Voiculescu zis şi Dom’ Profesor. Pentru că există o trainică legătură între Hayssam şi Voiculescu: Mohamed Farzat, unchiul lui Omar, un abonat la contractele şi conturile ICE Dunărea, fosta societate a Securităţii unde Dan Voiculescu şi-a făcut ucenicia.

http://www.puterea.ro/dezvaluiri/exploziv-saradele-si-misterul-presedintelui-basescu-76248.html

Preşedintele ia distanţă faţă de premier pentru a-l putea pune la colţ nu doar în ţară, ci şi în afară, iar ruperea acordului de pace dintre cei doi are loc pe fondul acuzaţiilor grave pe care Traian Băsescu i le-a adus lui Victor Ponta.

Principalii lideri ai USL se află în corzi în această perioadă: Dan Voiculescu este pus sub acuzare în dosarul de şantaj din care au apărut şi metodele de lucru folosite de Antena 3; Victor Ponta nu ştie cum să iasă din povestea privatizării CFR Marfă, în care s-a afundat singur şi nici ce să spună despre legea prin care ar fi vrut să le dea kazahilor de la Rompetrol un cadou de 400 de milioane de dolari; Crin Antonescu validează un nou ministru al Transporturilor cu dosar la DNA, Ovidiu Silaghi, după ce Relu Fenechiu a primit în primă instanţă cinci ani pentru corupţie.

Cancelariile occidentale văd acest peisaj, dar deocamdată singurul lor interlocutor de viitor rămâne Victor Ponta, un premier tânăr, care poate face progrese şi căruia nu i se pot vedea “scheletele din dulap” de care vorbea Traian Băsescu. Totuşi predilecţia lui spre mitomanie a fost notată în fişa pe care diplomaţii străini le-o fac în genere liderilor politici din ţara unde sunt trimişi, cu toate că premierul este mult mai atent cu ceea ce spune în afară. Discursul său din interior este al unui politician aflat în campanie electorală, care ar face orice pentru a câştiga alegerile, în vreme ce declaraţiile sale din străinătate sunt mai precaute, pentru că vrea cu tot dinadinsul să fie considerat un om de stat.

Dacă “aranjamentele murdare” dintre premier şi fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu sugerate de preşedinte vor fi demonstrate, atunci viitorul lui Victor Ponta va fi pus sub semnul întrebării. E posibil ca acest lucru să se întâmple şi dacă preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea va primi o sentinţă dură din partea judecătorilor înainte de alegerile prezidenţiale de anul viitor. Dragnea controlează organizaţiile teritoriale ale partidului şi nu poate fi înlocuit peste noapte, decât de oameni din generaţia trecută, pe care Ponta n-ar vrea să-i vadă revenind, de pildă, Miron Mitrea.

Pactul de coabitare este aruncat în aer de Traian Băsescu fiindcă el nu vrea să fie “părtaş” la “o guvernare coruptă”, după cum ne-a spus în interviul pentru România liberă. În acelaşi timp, nici Victor Ponta nu mai are nevoie de armistiţiu, fiindcă este în topul sondajelor şi fiindcă a reuşit, deja, să fie primit de cei mai importanţi lideri europeni. Toată lumea ştie că el este viitorul, iar Traian Băsescu trecutul. Numai că această paradigmă ar putea fi schimbată sau chiar inversată în funcţie de ceea ce urmează: dacă preşedintele ar fi din nou suspendat, aşa cum îşi doreşte Dan Voiculescu să se întâmple chiar de “mâine”, dacă procuroii găsesc “scehelte” în “dulapul” lui Ponta; dacă se rupe USL şi Opoziţia defilează cu un nou lider, mai charismatic decât Elena Udrea sau Emil Boc.

Preşedintele este supărat pe primul ministru că şi-a depăşit atribuţiile în ceea ce priveşte politica externă, în China, dar şi în Kazahstan, unde i-a lăsat pe omologii săi să înţeleagă că el controlează, de-acum, tot ce se întâmplă în România. Premierul este la rândul lui enervat că preşedintele i-a subminat poziţia, dar nu într-atât încât să se asocieze iarăşi cu Voiculescu, pentru o nouă suspendare. Nici n-ar avea prea mult timp, fiindcă se apropie toamna, iar adepţii lui Ponta vor descoperi cât de mult vor creşte preţurile la gaz şi energie electrică. Nici Crin Antonescu nu mai este la fel de exuberant ca vara trecută, dar continua să-şi susţină oamenii compromişi, pentru că are datorii la ei. În schimb, Traian Băsescu pare în formă: războiul îi dă energie. Are din nou posibilitatea să-şi demonstreze puterile, abilităţile şi instinctul: vrea să arate încă odată că poate reuşi să facă din nimic un partid care să aibă succes.

Dacă ar aspira PDL, Mişcarea Populară s-ar putea aşeza pe şinele democrat-liberalilor şi sub un nume nou, cu ajutorul preşedintelui, ar putea avea rezultate bune, dar dacă acest plan va eşua lucrurile vor deveni complicate pentru Traian Băsescu: fără infrastructura organizaţională a PDL, partidul preşedintelui va trebui să-şi amâne o primă victorie şi în acelaşi timp recunoaşterea pe plan internaţional va dura mai mult. Partidul Popular European(PPE) s-ar putea să nu-i primească pe cei de la Mişcarea Populară, după ce partidul lui Mihai Răzvan Ungureanu a fost la rândul lui respins.

Dacă vrea să schimbe ecuaţia actuală înainte de prezidenţialele din 2014, Traian Băsescu va fi nevoit să colaboreze, pe deasupra sau pe dedesubt, cu PDL şi mai ales va trebui să-şi găsească succesorul: un lider cu priză la public şi fără vulnerabilităţi, care să se poată bate cu Victor Ponta de la egal la egal, cineva care învaţă repede şi care a făcut cu adevărat ceva înainte să ajungă în cursa politică. Preşedintele a redevenit liderul Opoziţiei, dar are nevoie de vectorul viitorului pentru a câştiga partida.
http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/basescu-vs-ponta-cine-castiga-acest-meci-308994.html

Sătul, probabil, de interminabilele şi tot mai agresivele atacuri pe toate planurile, venite din partea lui Traian Băsescu, Victor Ponta a răbufnit miercuri, afirmând că, în timp ce el dă românilor pâine, locatarul de la Cotroceni le dă circ din belşug. Premierul făcea trimitere la strategia cu ajutorul căreia împăraţii romani încercau să evite revoltele, oferind populaţiei "panem et circenses". Victor Ponta face, însă, o greşeală. La Roma, o singură persoană - imperatorul - oferea poporului şi pâinea şi circul, pe când la Bucureşti, graţie "pactului de coabitare", avem de-a face cu o aberantă "diviziune a muncii": premierul e responsabil cu hrana amărăştenilor, în timp ce clovneriile şi le-a asumat Băsescu, cu vechea-i abilitate de a nu face nimic bun, dar de a persifla, batjocori şi chiar acuza vehement eforturile pe care le fac alţii, spre a cârpi barcazul găurit în care regimul portocaliu a transformat ţara. Nu ştiu ce efect benefic pentru cumpărătorii români, care-şi umflă burta cu pâine nu de plăcere, ci din cauza sărăciei, va avea măsura anunţată ieri ca primind cu greu acceptul FMI, anume reducerea TVA la pâine la 9%. Eu unul, ca şi nu puţini economişti de marcă, sunt sceptic că evazioniştii din panificaţie (70% din producţie e sustrasă impozitării) îşi vor scoate afacerea la suprafaţă şi-şi vor plăti taxele. Mai ales nu cred că brutarii şi negustorii vor ieftini pâinea, mai curând grăbindu-se să bage în buzunar profituri suplimentare. Reducerea TVA ar putea fi benefică, dacă, simultan, ar fi pus la treabă şi Fiscul, iar evaziunea ar fi sancţionată drastic nu cu nişte amenzi modice, ci prin închiderea afacerii respective. Ar fi, de bună seamă, o măsură eficace, dar mă tem că nu există ceea ce ne-am deprins să numim "voinţă politică", dincolo de declaraţii sforăitoare, spre a jugula evaziunea fiscală. Ai cărei practicanţi râd cu gura până la urechi de declaraţiile guvernamentale belicoase, dovadă scăderea severă în acest an a veniturilor din taxe şi impozite.

Dar - dacă zbaterile lui Victor Ponta şi ale Cabinetului său de a aduce fonduri la Buget, de a susţine financiar domenii aflate aproape în colaps, cum e Sănătatea, de a îndeplini fie şi parţial programul economic şi social propus de USL şi aprobat de Parlament sunt o muncă de Sisif - responsabilul cu circul, Traian Băsescu, dă dovadă de o vivacitate depăşind orice limită. Inclusiv pe aceea a bunului simţ. Atacurile sale contra lui Ponta şi a miniştrilor săi au început încă de astă iarnă şi s-au intensificat imediat după publicarea, în sfârşit, a rezultatelor recensământului. Care confimă că Băsescu a rămas preşedinte doar prin impunerea de către CCR a unui cvorum nereal, ca să nu zic fals, şi, ca atare, ocupă fără legitimitate fotoliul de preşedinte. Paradoxal, tocmai în acest context, în loc să stea cu capul la cutie şi să-şi numere zilele rămase din mandat, Băsescu a trecut de la ofensiva prin intermediul conferinţelor de presă (nu ştiu mulţi oameni care să-i fi suportat cu atât stoicism ca Victor Ponta zoaiele şi insultele) la pasul următor: recâştigarea poularităţii. Se fâţâie, cu grele costuri bugetare, pe la festivaluri de brânză, pe la ţapi cu bere, pe la sindrofii bine regizate, îmbrăţişându-se cu toată lumea şi scoţând din guşă numai venin la adresa actualei puteri. Din nefericire, oamenii uită prea repede că el e cel care le-a hăcuit veniturile, le-a înjumătăţit pâinea, le-a blocat accesul la sănătate, la viaţă, în ultimă instanţă. Ce vrea Băsescu din toate aceste turnee doar aparent comice? Simplu: recâştigarea aderenţei naivilor, un vot e un vot, în, ca întotdeauna, beneficiul personal. Vin alegerile europarlamentare şi doar n-o să-şi lase "goggoşica" fără mandat. Vin şi alegerile prezidenţiale şi nu-i e indiferent cine-i va succeda, mai ales că speră ca încropeala sa numită "Partidul Mişcarea Populară", oricât de absurd ar părea, să ajungă la putere înainte de 2016, prin erodarea USL, supusă atacurilor zilnice.

Atacuri în care, nici nu-i de mirare, vârf de lance este DNA, demonstrându-se că a ştiut Băsescu de ce a tras cu dinţii de numirea Codruţei Kovesi. Este orice, dar în nici un caz nu e o marcă a unui stat de drept, înverşunarea şi graba cu care DNA deschide şi instrumentează dosare ale actualilor guvernanţii, cu bâlciul mediatic aferent. Asta, în timp ce, concomitent, CSM şi DNA au sărit cu bâtele asupra trustului Intact, a ziarişrtlor care nu s-au ploconit în faţa unui preşedinte-inculpat, crezând că arbitrariul şi bunul-plac au, totuşi, o margine. E, însă o iluzie să crezi că imparţialii şefi ai DNA vor cuteza "să pună în lucru" vrafurile de dosare provenind de la Curtea de Conturi sau de la Guvern, dosare dezvăluind, cu cifre şi date, cu răspunderi nominale, jafurile de zeci de miliarde în paguba patrimoniului şi banului public. Nu vor cuteza pentru simplul motiv că ar stârni mânia celui ce le-a semnat numirile. Aşa încât cabala, ale cărei victime, până la urmă, nu sunt Ponta şi Cabinetul lui, ci soarta unei întregi naţiuni, funcţionează mai departe. Ba, acum, când Parlamentul e în vacanţă, ca şi instituţiile europene, "dirijorul" a deschis cu tobe şi alămuri o stridentă stagiune de vară.

http://jurnalul.ro/editorial/stagiunea-de-vara-a-cabalei-basescu-dna-648923.html

29 iulie 2012. Eveniment unic în istoria României: printr-un vot popular masiv – 8,5 milioane persoane – Traian Băsescu este demis din funcția de președinte, la mai puțin de trei ani de la alegerea sa forțată, în decembrie 2009. Ce a urmat se cunoaște bine. Printr-un complex de împrejurări, intern și extern, Traian Băsescu rămâne în funcție, în ciuda voinței poporului român și prin încălcarea celor mai elementare drepturi și libertăți democratice.