În servicii secrete să ne lovim sau în băşini să ne mirosim ?

"Dacă până ieri aveam ceva îndoieli legate de faptul că Ponta ar putea fi şantajat legat de numirile făcute la justiţie, astăzi nu mai avem nicio îndoială că avem un premier şantajabil, care instigă la un război total. Dacă avem asemenea conducători, după cum se arată a fi Victor Ponta, după cum se arată a fi Victor Ponta, care ieri spune una, astăzi o întoarce la nici 24 de ore, mi se face frică. Sunt toate semnele unui comportament extrem de labil a unei personalităţi care este şantajată" - dixit Cosmin Gusă pe chelie cu căpuşă


Partidele politice, de la noi si de aiurea, sunt o tinta predilecta a serviciilor secrete, a celor autohtone, dar, deopotriva, si a celor straine.

Ca actori ai scenei politice, partidele sunt factori prezumati ai ai stabilitatii sociale, economice si politice, precum si elemente ale starii de echilibru necesar separatiei puterilor statului si mentinerii ordinii constitutionale. Din astfel de ratiuni, exista nu doar departamente ale serviciilor secrete, ci chiar servicii sub denominatia “Apararea Constitutiei”. Acestea au nevoie de agenti secreti. Cei de la varf pot suplini duzinile de informatori marunti.

In calitate de decidenti in procesul puterii politice, partidele sunt tinta spionajului, a grupurilor de lobby si traficului de influenta de mare anvergura, cu target pe afacerile de importanta stategica. Pe aceasta zona de vulnerabilitati actioneaza contraspionajul, dar si structurile specializate de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate transfrontaliere. Alte necesitati operationale, mai riscante, dar si agenti pe masura. Mai cu seama in taberele adeverse.

In alta ordine de idei, putem lesne observa, ori intui, ca in toate partidele exista personaje cu afinitati speciale fata de culturile care le-au influentat, intr-un fel sau altul, formatia intelectuala, profesia ori cariera politica. “Filovestici” si “filoestici”, “sudisti” si “nordisti” ca sa nu mai recurgem la individualizari ce nu ar putea fi exhaustive.

Si, nu in ultimul rand ca importanta, nu exista partid fara oameni, dintre lideri bineinteles, care sa nu fie coplesiti de povara vinovatiilor unor compromisuri nepermise, ori relatii nepotrivite cu entitati secrete ale regimurilor anterioare ori straine. Nu mai vorbim de cochetaria cu false loji masonice, din reteaua unor servicii straine si grupari ale criminalitatii internationale organizate.

Observand mai aplicat tot ceea ce se intampla rau si prost in Romania, nu poti sa nu te intrebi daca tara nu este condusa de, ori sub influenta malefica, a unor agenti ai unor puteri straine, traditional ostile fiintei noastre nationale romanesti si care vad in aderarea si integrarea noastra in familia euroatlantica un pericol.

Cativa fosti si actuali agenti secreti din partidele Uniunii Social Liberale au amorsat, pas cu pas, un razboi politic care ameninta sperantele natiunii si poate compromite grav si sfarsi intempestiv coalitia de putere.

Liderul social democrat se afla sub o multipla tutela politica extrem de toxica, prin antecedentele colaborationiste, unele si de politie politica criminala, ale tutorilor. Cei care trebuia sa-l informeze si nu au facut-o, ori nu li s-a permis, ori nu-l iubesc si nu-l doresc. Culmea ar fi ca acestia sa nici nu stie, ceea ce nu ar fi de mirare. Nu pot fi trecute neobservate vulnerabilitatile implicate si de conexiunile de anturaj, mai mult sau mai putin politic, ale liderului social-democrat.

Daca Partidul Social Democrat nu se debaraseaza de dinozaurii harsiiti de razboaiele nevazute ale serviciilor secrete straine care patroneaza dezastrul Romaniei, nu este doar problema acestui partid, ci este, in primul rand, probleama noastra a celor ce suntem, pe mai departe, tradati si sacrificati si cu viitorul copiilor si al nepotilor amanetat.

National liberalii au fost si sunt si ei puternic infiltrati. Conexiunile externe dezvaluite de scandalul, din anul 2007, al deconspirarilor din cadrul “Grupului de Evidenta” (n.n. al ofiterilor acoperiti ) au aratat cat de rosii ar mai putea fi unii descendenti politici ai bratienilor.

Incheind necesarele paranteze si revenind la chestiunea arzatoare a zilei, nu pot sa nu amintesc ca, prin intermediul “Cotidianul ro.” din 15 noiembrie 2011, am pus, intr-un alt context, intrebarea retorica “"Ce fel de politică mai fac serviciile române de informaţii?! “. Intrebarea revine acut in actualitate, deoarece manopera grosolana de musamalizarea a unui scandal international, generat de interceptarea ilegala a comunicatiilor unui judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului, a fost pusa in opera tocmai de parlamentari social-democrati cu notorie conditie de “dalmatieni”. Iar aceasta potlogarie ar fi fost picatura in plus peste umilintele ce au umplut paharul rabdarii national liberalilor.

Desi nu am o parere buna, dimpotriva, despre calea aleasa de Sorin Rosca Stanescu pentru a intra si promova meteoritic in politica, nu pot sa nu remarc ca in acest scandal are dreptate si apara principii solide. Pozitia sa in cazul judecatorului Barsan este cea corecta si logic nu ar putea fi un motiv de criza in U.S.L. Constatam, insa, ca este un pretext venit “manusa” liderului social-democrat, a carui conspiratie, cu mai noii sai amici politici, impotriva copresedintelui liberal al uniunii este cunoscuta si, la nevoia beneficiarului serviciilor private de monitorizare secreta, va putea fi si dovedita.

Dreptatea lui Sorin Rosca Stanescu este, din pacate, mult estompata de controversele din jurul persoanei sale. La fel, insa, si cauza judecatorului Corneliu Barsan a fost anemic sustinuta de media, ceea ce este inca o dovada peremtorie , daca mai era necesara, a imensei presiuni si asupra libertatii presei.

Autoritatile ( persoanele) vinovate de ilegalitatea comisa in cazul judecatorului Barsan trebuie sa raspunda in fata legii, iar partidele trebuie eliberate de liderii si membrii influenti constransi de pacatul de neiertat al tradarii interesului national, inainte ca dosarele biografiilor secrete ale acestora sa se rostogoleasca, intr-o avalansa ucigasa a ceea ce a mai ramas din sperantele noastre.

Sorin Rosca Stanescu ne va mai oferi surpriza unor pozitii interesante, eliberate de constragerile “disciplinei de partid”. Senatorul se va prevala de faptul ca indatoririle sale de parlamentar sunt, mai intai, fata de alegatori. Asa sa fie!

Senatorului liberal de Dambovita a demonstrat recent ca, in numele intereselor alegatorilor, sunt realizabile majoritati parlamentare pentru adoptarea unor initiative legislative pe care puterea nu le sustine. Este firesc sa se intample asa. Testul senatorului este si un avertisment.

Marea suparare provocata de senator este insa alta. Sesizand cum piedestalul cultului personalitatii liderului social democrat se inalta ca palamida dupa ploaie, iar liderul liberal, candidatul Uniunii Social Liberale la alegerile prezidentiale ramane undeva in umbra soclului lui “El Lider Maximo”, Sorin Rosca Stanescu a lasat sa se inteleaga preocuparea sa pentru reducerea ecartului dintre copresedinti si aducerea lui Crin Antonescu in linia intai a atentiei alegatorilor, in perspectiva anului electoral ce urmeaza.

Cu liderul liberal presedinte al Romaniei si cu unii dintre asctualii sai consilieri personali la Cotroceni, chiar in Departmentul Securitatii Nationale al Administratiei Prezidentiale, unii dintre sefii structurilor componente ale Comunitatii Nationale de Informatii vor trebui sa se dea plecati si sa se predea.

Asadar, din nou, in actualitate exercitiul de retorica: Si, totusi, "Ce fel de politică mai fac serviciile române de informaţii?! “.
http://www.cotidianul.ro/razboiul-agentilor-secreti-din-scena-politica-213755/