BOR si legionarii ,BOR si comunistii

Constituția extremistului Crin Antonescu (acuzat de colaborare cu Securitatea și susținut de oligarhii ruși) prevede rolul Bisericii Ortodoxe Române în modernizarea statului de-a lungul vremii. Având în vedere că statul român s-a constituit pe 1 decembrie 1918 prin unirea Transilvaniei cu România, putem vorbi despre epoca în care Biserica Ortodoxă a intervenit în politica statului român. Biserica Ortodoxă Română, ca instituție de sine stătătoare, prin declarațiile publice ale înalților prelați, a recunoscut foarte rar implicarea sa în Mișcarea Legionară, sprijinind un regim autoritar mai periculos decât însuși comunismul. Însă, realitatea istorică este alta: Ortodoxia a stat la bazele Mișcării Legionare, numeroși preoți colaborând cu arhanghelii lui Zelea Codreanu. Ba mai mult, astăzi, există mănăstiri unde sfinții de pe icoane sunt foști legionari. Ba chiar fostul patriarh al României, Teoctist Arăpașu, a fost activ în legiune. Dezvăluiri care arată rolul nefast al Bisericii Ortodoxe Române în istorie, un rol care a ținut România în loc vreme de zeci de ani, după 1918.

Perioada în care România a fost stat fundamentalist ortodox

Legiunea Arhanghelului Mihail este fondată de Corneliu Zelea Codreanu în 1927, pe 24 iuni, atunci când se prăznuia nașterea Sf. Ioan Botezătorul. Această organizație ideologică a dus România în regres printr-un joc periculos. Legionarii au activat în numele trimisului lui Dumnezeu, îngerul Mihail, stârpind stricăciunile și evreii, popor urâcios pentru ortodocșii extremiști, și militând pentru renașterea României respectând preceptele tradițional-conservatoarea și promovând umanitarismul creștin de tip demagogic. Mântuirea națională a fost sloganul sub care legionarii au profitat de sentimentul religios al românului, amestecând crezurile personale cu o politică de stat.
   Antisemitismul și naționalismul sunt două caracteristici comune, atât legionarilor cât și ortodoxiei. În timpul ce clerul superior mimează decența și iubirea creștină chiar și față de evrei, preoții cei mulți, clerul inferior, au aderat la această mișcare pentru că exista o ură foarte mare față de evrei și un crez în mântuirea poporului român mai ales prin această formă politico-ideologică.

Opozanții fascismului, înlăturați de Biserică

   În 1935, mai mulți intelectuali, împreună cu profesorul Petre Constantinescu-Iași, au atras atenția în ceea ce privește pericolul fascist. Însă, extremiștii lui Zelea Codreanu au contracarat luarea de poziție a intelectualilor argumentând că adevăratul pericol este ateismul comunist. Grupul de intelectuali ai lui Petre Constantinescu-Iași, au primit cadou un proces pentru că s-au luat de fasciști, făcând închisoare. În același timp, fețele bisericești importante ale vremii felicitau taberele de muncă legionară pentru că reparau și construiau biserici.

   Au existat însă și nume cu greutate din Biserica Ortodoxă care susțineau Mișcarea Legionară, printre aceștia pot fi amintiți Patriarhul Teoctist Arăpașu, decedat în 2007 sau mitropolitul Ardealului în anii 30, Nicolae Bălan. Garda de Fier (partidul umbrelă al Mișcării Legionare) a beneficiat de sprijinul lui Bălan, iar apropierea mitropolitului de Ardeal de legionari se datora relației de prietenie cu preotul Ioan Moța de la Orăștie. Ioan Moța era tatăl co-fondatorului Mișcării Legionare, Ionel Moța. Preotul Moța a ctitorit în Orăștie și o catedrală ortodoxă, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Colaborarea lui Bălan cu legionarii a iscat un scandal la Mitropolia Ardealului, fondatorul mișcării religioase, Oastea Domnului, Trifa, s-a opus colaborării dintre biserică și legionari. Trifa declara că legionarii, declarați credincioși, comiteau crime în numele credinței, fapt nepermis. Trifa a fost pedepsit de mitropolitul Ardealului, luându-i ziarul ”Lumina satelor”, un ziar cu un tiraj important în acea epocă. Trifa este înlăturat în 1930. El revine în fruntea ziarului după ce Moța îl duce în pragul falimentului.

Patriarhul Teoctist, legionarul-comunist

     Un alt caz celebru de legionar, care a devenit apoi comunist pentru că râvnea la funcția de patriarh, era Teoctist Arăpașu. Istoricul Dorin Dobrincu și fostul angajat al CNSAS, Gabriel Catalan, au oferit pentru presa centrală informații care arată că Teoctist Arăpașu a participat la rebeliunea legionară din 1941. Acesta, împreună cu alți legionari, conform arhivelor SRI, au devastat o sinagogă din București. Însă oportunistul cu sutană, fostul patriarh al României, nu s-a pus bine doar cu legionarii. Cum s-a schimbat regimul, a trecut de partea lui Ceaușescu (obligat pentru a atinge funcția dorită). Ziarul britanic The Independent amintește că Teoctist Arăpașu i-a dedicat un omagiu în revista Ortodoxia lui Nicolae Ceaușescu, cu ocazia aniversării a 65 de ani. Este cunoscut faptul că pe vremea comunismului dacă nu lingeau cum trebuie și unde trebuie nu puteai pupa funcții importante.

Icoane cu sfinți legionari prin mănăstiri. Anul: 2013




[color][font]


Dincolo de toate aceste dezvăluiri, se pare că Biserica Ortodoxă Română nu a învățat nici astăzi pericolul gândirii de tip legionar. Jurnaliștii de la Dezvăluiri.ro au descoperit într-o mănăstire de maici din Slobozia o icoană cu liderul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Icoana era pusă în atelierul de croitorie unde se puteau bucura doar maicile de ea, și nu expusă publicului larg. Având în vedere că fascistul Codreanu nu a devenit sfânt cu acte în regulă, această venerare în tăcere din partea maicilor e de înțeles.  “M-am mirat atunci când am văzut o icoană cu un lider legionar, Codreanu nefiind declarat sfânt de către Biserică. Le-am întrebat pe maici şi ele mi-au spus că cineva a adus în mănăstire mai multe astfel de icoane (xerocopii color ale unei icoane pe lemn)” confirma pentru Dezvăluiri.ro o fostă călugăriță de la Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia. Însă icoane cu sfinții legionari nu sunt puține, pe internet circulând mai multe astfel de reprezentări ale ”sfinților”. Asociația pro-legionară ”Prezent” i-a dedicat pe internet chiar o rugăciune lui Valeriu Gafencu, alt legionar de notorietate. Lidrul grupării ”Prezent”, Costel Condurache, a dezvăluit pentru jurnaliști că astfel de icoane au fost multiplicate și împărțite în mai multe mănăstiri din România.

   Unul dintre spectacolele odioase pe care l-au pus în scenă legionarii este Masacrul de la Jilava (26-27 noiembrie 1940) când la penitenciarul Jilava a venit un grup de legionari înarmați în frunte cu liderul lor, Ștefan Zăvoianu, și au ucis 64 de arestați, ofițeri superiori și alte personalități ai vieții politice românești din perioada interbelică. Crimele au fost comise pentru a răzbuna moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, printre cei 64 de pușcăriași fiind bănuiți de asasinarea ”Căpitanului”.

Surse: Historia, ”Buna vestire” (Sub semnul Arhanghelului Mihail, de Nae Ionescu - 27 iunie 1937, nr. 100, anul I), Mirel Bănică, ”Apostrofa unui teolog. Biserica și Mișcarea Legionară”, carte scrisă de preotul Ilie I. Imbrescu în 1940, Dezvăluiri.ro

Daniel Sebastian Șuta[/font][/color]