Din partea Maestrului si a tovarasilor sai de lupta pentru toti cei ce simt romaneste –IN MEMORIAM TINERILOR STUDENTI LEGIONARI UCISI DE COMUNISTI si a regretatului prof. GHEORGHE BUZATU (RIP )

Admin a scris:

Memoriei celor 15000 de studenti legionari arestati de comunisti in 



noaptea de 14-15 mai 1948





ÎNDEMN LA LUPTA




Nu dor nici luptele pierdute, 



nici ranile din piept nu dor, 




cum dor acele brate slute 



care sa lupte nu mai vor.



Atunci când inima ta cânta, 



ce-nseamna-n lupta-un brat înfrânt, 


ce-i pasa-n colb de-o spada frânta, 



când te ridici c-un steag mai sfânt?



Înfrânt nu esti atunci când sângeri 



Si nici când ochii-n lacrimi ti-s, 



cele mai crâncene înfrângeri 



sunt renuntarile la vis.








Radu Gyr











Maresalul razboiului si Maresalul slovei





OSTASI,




“Va ordon: treceti Prutul! Sdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. Desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre.” - 22 iunie 1941 – Ordinul de zi al Maresalului Ion Antonescu

Maresalul razboiului si Maresalul slovei

Pamîntul tău atîţia l-au râvnit ,

Cu sânge şi cu lacrimi acesta  e sfinţit

De veacuri, noi, popor de frontieră

Am stat aici , cu pieptul dezgolit .

împinsi de dragostea de glie ,

multe furtuni cu pieptu-am înfruntat

Le-om înfrunta şi cele ce-or să vie.

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Murit-au mulţi şi-s fără de mormint ,

Mulţi sunt uitaţi de tine, maică Românie ,

Nedreaptă soarta este azi cu ei ,

Cei ce ţi-au fost spadă dar şi scut

Şi s-au jertfit atăţia, întru statornicie.

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Am vrea iar glas de clopot să răsune,

Ostaşi români , luptaţi până la moarte

Pămîntul sfânt al ţarii se cere dezrobit,

Zdrobiţi duşmanul de la răsărit ,

Zdrobiţi duşmanul de la miază noapte.

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Sunt mulţi aceia ce te-au asuprit

Şi încă te râvnesc lifte străine

Câti oare , astăzi ,  dintre fii tăi

Lupta-vor scut si spada pentru tine ?

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Azi , tot mai mulţi , ca trestia în vânt

Umili se-apleacă până la pămînt

În faţa celor ce distrug o ţară ,

Şi vai de tine , maică Românie ,

Mai răi sunt unii dintre fii tăi

Ca liftele venite de afară

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Azi , fii tăi s-au risipit în lume

Ca să câştige trudnic o amară pâine ,

Tu –i plângi zadarnic, cu lacrimă fierbinte,

Ne-au desţărat ai noştri şi străinii ,

Lăsa-ne vor apoi şi fără de credinţă

Lăsa-ne vor apoi fără morminte .

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Glas de tulnic şi caval îl plâng azi pe Mareşal ,

Cel de liftele străine umilit , apoi, ucis

Şi îl plâng şi pe acela ce a trebuit să moară

Tot din dragoste de ţară,

Fiindcă a crezut şi a scris.

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Prietenei mele din departate zari , în semn de preţuire pentru nemărginita-i dragoste de ţară

Mihai Beltechi -30 iunie 2013

IN MEMORIAN GHEORGHE BUZATU ( RIP)

Când ne biciuiau imperii

Și nu aveam nici dreptul la cuvînt

El și-a făcut din slove armă,

Steag  a facut din slove mute

Steag ce mai pastrează în cute

Urma gloriei trecute,

Vuiet crunt de bătălii ,

Pentru al patriei pămînt ,

Glas de tulnic și caval ,

Plânset trist de mame triste

După morți fără mormînt .

Cu a sa măiastră slovă

A vestit întregii țări :

Chiar de ne conduc nevolnici

Predispuși azi la trădări,

România va rămăne

Vatră pentru românime.

Sus opinca , sus drapelul,

Hai, sus inima române!!!

Nedorind să rabde țara

Ruseasca cismă pe grumaz

și pe spinare mușcînd cnutul

Mai ieri ostașilor le –a spus

Viteazul țării mareșal ,

oștenii mei, vă cheamă țara,

deci, vă ordon să treceți Prutul.

Multi au cazut răpuși de glonț

Udînd cu sânge sfânta glie ,

Din dragoste de tricolor

Din dragoste de Românie.

Trădarea regelui nevolnic

A –ngenucheat oștirea țării

Dând glonțului pe mareșal ,

Plătim și azi prețul trădării

Când iar se aude glas de tun

și iar avem ruși la hotare.

Mai ieri , când lacomi neprieteni

Scrîșnind cu ură , făcînd larmă

Săpau mormînt pentru a lui țară,

A făcut din slovă armă

Și a vestit întregii țări :

Chiar de ne conduc nevolnici

Predispuși azi la trădări,

România va rămăne

Vatră pentru românime.

Sus opinca , sus drapelul,

Hai, sus inima române.!!!

Mihai Beltechi , 23 aprilie 2014 , de undeva , dintr-un colț uitat de Românie

YO CU TINE, TU CU MINE,

 

 SUS OPINCA ,SUS ROMÂNE !!!

OFRANDA 

Din luptele si-nfrângerile noastre 

Asternem trepte noilor destine, 

o scara de margean peste dezastre, 

sa urce pasii lumii care vine. 

Din fiecare rana care doare, 

din orice suferinta mai adânca 

armuri am pus pe piepturi viitoare 

si spade-am pus în mâini ce nu sunt înca. 

Iar dac-am plâns, din lacrima maiastra 

rasare mângâierea de matase 

pe care mâine altii au s-o lase 

pe alte frunti ce cresc din fruntea noastra. 

Si-atunci în noaptea zgurei si a zloatei 

închidem lupte, lacrimi si rani, 

din daruirea noastr subterana 

ne-om face pâine pentru foamea gloatei. 

Radu Gyr

VIN VREMURI GRELE PESTE TARA , OCROTESTE-NE MARIE , 

OCROTESTE-NE FECIOARA !!!

YO CU TINE, TU CU MINE,

 

 SUS OPINCA , SUS ROMÂNE !!!

[/center]

NONI a scris:

Admin a scris:

Memoriei celor 15000 de studenti legionari arestati de comunisti in 



noaptea de 14-15 mai 1948





ÎNDEMN LA LUPTA




Nu dor nici luptele pierdute, 



nici ranile din piept nu dor, 




cum dor acele brate slute 



care sa lupte nu mai vor.



Atunci când inima ta cânta, 



ce-nseamna-n lupta-un brat înfrânt, 


ce-i pasa-n colb de-o spada frânta, 



când te ridici c-un steag mai sfânt?



Înfrânt nu esti atunci când sângeri 



Si nici când ochii-n lacrimi ti-s, 



cele mai crâncene înfrângeri 



sunt renuntarile la vis.








Radu Gyr











Maresalul razboiului si Maresalul slovei





OSTASI,




“Va ordon: treceti Prutul! Sdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. Desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre.” - 22 iunie 1941 – Ordinul de zi al Maresalului Ion Antonescu

Maresalul razboiului si Maresalul slovei

Pamîntul tău atîţia l-au râvnit ,

Cu sânge şi cu lacrimi acesta  e sfinţit

De veacuri, noi, popor de frontieră

Am stat aici , cu pieptul dezgolit .

împinsi de dragostea de glie ,

multe furtuni cu pieptu-am înfruntat

Le-om înfrunta şi cele ce-or să vie.

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Murit-au mulţi şi-s fără de mormint ,

Mulţi sunt uitaţi de tine, maică Românie ,

Nedreaptă soarta este azi cu ei ,

Cei ce ţi-au fost spadă dar şi scut

Şi s-au jertfit atăţia, întru statornicie.

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Am vrea iar glas de clopot să răsune,

Ostaşi români , luptaţi până la moarte

Pămîntul sfânt al ţarii se cere dezrobit,

Zdrobiţi duşmanul de la răsărit ,

Zdrobiţi duşmanul de la miază noapte.

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Sunt mulţi aceia ce te-au asuprit

Şi încă te râvnesc lifte străine

Câti oare , astăzi ,  dintre fii tăi

Lupta-vor scut si spada pentru tine ?

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Azi , tot mai mulţi , ca trestia în vânt

Umili se-apleacă până la pămînt

În faţa celor ce distrug o ţară ,

Şi vai de tine , maică Românie ,

Mai răi sunt unii dintre fii tăi

Ca liftele venite de afară

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Azi , fii tăi s-au risipit în lume

Ca să câştige trudnic o amară pâine ,

Tu –i plângi zadarnic, cu lacrimă fierbinte,

Ne-au desţărat ai noştri şi străinii ,

Lăsa-ne vor apoi şi fără de credinţă

Lăsa-ne vor apoi fără morminte .

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Glas de tulnic şi caval îl plâng azi pe Mareşal ,

Cel de liftele străine umilit , apoi, ucis

Şi îl plâng şi pe acela ce a trebuit să moară

Tot din dragoste de ţară,

Fiindcă a crezut şi a scris.

Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe ,

Ridică-te Gheorghe , Ridică-te Ioane,

Nu pentru o bucată de rumenă pâine

Ci pentru România de azi şi de mâine.

Prietenei mele din departate zari , în semn de preţuire pentru nemărginita-i dragoste de ţară

Mihai Beltechi -30 iunie 2013

IN MEMORIAN GHEORGHE BUZATU ( RIP)

Când ne biciuiau imperii

Și nu aveam nici dreptul la cuvînt

El și-a făcut din slove armă,

Steag  a facut din slove mute

Steag ce mai pastrează în cute

Urma gloriei trecute,

Vuiet crunt de bătălii ,

Pentru al patriei pămînt ,

Glas de tulnic și caval ,

Plânset trist de mame triste

După morți fără mormînt .

Cu a sa măiastră slovă

A vestit întregii țări :

Chiar de ne conduc nevolnici

Predispuși azi la trădări,

România va rămăne

Vatră pentru românime.

Sus opinca , sus drapelul,

Hai, sus inima române!!!

Nedorind să rabde țara

Ruseasca cismă pe grumaz

și pe spinare mușcînd cnutul

Mai ieri ostașilor le –a spus

Viteazul țării mareșal ,

oștenii mei, vă cheamă țara,

deci, vă ordon să treceți Prutul.

Multi au cazut răpuși de glonț

Udînd cu sânge sfânta glie ,

Din dragoste de tricolor

Din dragoste de Românie.

Trădarea regelui nevolnic

A –ngenucheat oștirea țării

Dând glonțului pe mareșal ,

Plătim și azi prețul trădării

Când iar se aude glas de tun

și iar avem ruși la hotare.

Mai ieri , când lacomi neprieteni

Scrîșnind cu ură , făcînd larmă

Săpau mormînt pentru a lui țară,

A făcut din slovă armă

Și a vestit întregii țări :

Chiar de ne conduc nevolnici

Predispuși azi la trădări,

România va rămăne

Vatră pentru românime.

Sus opinca , sus drapelul,

Hai, sus inima române.!!!

Mihai Beltechi , 23 aprilie 2014 , de undeva , dintr-un colț uitat de Românie

YO CU TINE, TU CU MINE,

 

 SUS OPINCA ,SUS ROMÂNE !!!

OFRANDA 

Din luptele si-nfrângerile noastre 

Asternem trepte noilor destine, 

o scara de margean peste dezastre, 

sa urce pasii lumii care vine. 

Din fiecare rana care doare, 

din orice suferinta mai adânca 

armuri am pus pe piepturi viitoare 

si spade-am pus în mâini ce nu sunt înca. 

Iar dac-am plâns, din lacrima maiastra 

rasare mângâierea de matase 

pe care mâine altii au s-o lase 

pe alte frunti ce cresc din fruntea noastra. 

Si-atunci în noaptea zgurei si a zloatei 

închidem lupte, lacrimi si rani, 

din daruirea noastr subterana 

ne-om face pâine pentru foamea gloatei. 

Radu Gyr

VIN VREMURI GRELE PESTE TARA , OCROTESTE-NE MARIE , 

OCROTESTE-NE FECIOARA !!!

YO CU TINE, TU CU MINE,

 

 SUS OPINCA , SUS ROMÂNE !!!

[/center]

BOB de ROUA a scris:

[ltr][/ltr]

[ltr]Vine o vreme când încerci să te redefineşti pentru că îţi merge greu. Nu ştii unde să cauţi eşecul acţiunilor tale şi pe cine să învinovăţeşti. Când nu îţi aminteşti cine eşti, te întrebi cine ai fost; te întorci în trecut aşteptând confirmări, întrebând în dreapta şi-n stânga dacă îşi aminteşte cineva de numele tău sau o de o întâmplare comună în care tu să fi jucat un rol. Eşti dezamăgit că eşti singur, că unii îţi zâmbesc sarcastic, iar alţii se prăpădesc de râs nevenindu-le să creadă cât de uşor poţi fi prostit.Suferi, da, şi crezi că nu meriţi atâta suferinţă. Natura a fost darnică, vremurile însă vitrege. Te reîntorci în trecut…Vezi lupii încleştaţi într-o luptă pe viaţă şi pe moarte; lupi „războinici”, tineri iniţiaţi în ritualul magico-religios din grotele Carpaţilor, căci poporul dac se născuse sub semnul lupului, iar stindardul său îi ţinea pe duşmani la distanţă şi le impunea un respect de care, în toată lumea tracică, se bucurau doar ei. Herodot spunea prin anul 514 î.Hr. că „geţii sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” şi că ei “se cred nemuritori”…Dar timpurile au trecut şi nimeni nu poate să stabilească momentul în care s-au separat două lumi: a lupilor războinici şi a lupilor hămesiţi de putere. Nu natura ne-a împiedicat să formăm un singur stat, ci orgoliile şi ambiţiile care ne-au sleit în lupte interne, într-o succesiune dinastică flexibilă, sau o moşteniregreşit înţeleasă şi transmisă cu sârg din generaţie în generaţie. În vremuri incerte însă, găseam forţa să ne protejăm femeile, bătrânii şi copiii, pârjoleam pământul, otrăveam fântânile pentru a slăbi din elanul celor care cutezau să se aventureze dincolo de întunecimea pădurilor şi să-şi croiască drum cu suliţele culcând lanurile bogate de grâu, lăsate ca sămânţă roditoare; după ce zgomotul armelor se oprea, reluam legământul cu pământul pentru a-l rodi din nou şi a-l apăra.Un popor născut sub semnului lupului, nu piere ! Doar că puterile lupilor se sleiau uneori şi cum se opreau să-şi lingă rănile, cineva avea grijă să le anine pandativul puterii prin faţa ochilor, făcându-i să uite să fie vigilenţi. Cărările ţării rămâneau pustii, intra oricine, lua orice şi pleca; şi valuri succesive de pofticioşi veneau, luau câte ceva şi plecau. Şi azi ei au calea liberă şi sunt uimiţi de cât de uşor pot strămuta pădurile Carpaţilor, aurul minelor, apele, pământul – simbolul naţional de rezistenţă, petrolul şi gazele şi chiar pe urmaşii daco-geţilor, plimbându-i pe drumul dulce-amărui al imigraţiei.Din impulsul de a le arăta mai marilor vremii că putem fi la fel de puternici ca şi ei, invocăm primordialitatea susţinută de legende, artefacte, cronici şi chiar tabliţele de la Tartaria cărora, în indolenţa noastră pentru cultul valorilor, le-am distrus din înţelesul primar. Intelectualii care ar putea să oprească balansul pandativului în care este atârnată o putere iluzorie, suportă o a doua epurare, una „democratică”, şi iarăşi vom încetini prin dispreţul arătat, evoluţia firească a naţiei.Pentru o vreme aurul României a „dispărut”, dar Dumnezeu ne-a mai dat o şansă, iar dacă o face înseamnă că o merităm. Trebuie doar să privim în trecut pentru a ne putea propune să redevenim curajoşi; să ne asumăm spaţiul carpatic ca leagăn al civilizaţiei; să ne aplecăm spre pământul acesta care ne-a zămislit şi care ne-a făcut puternici, şi să ne spunem: putem să schimbăm ceva, putem să ne apreciem valorile; putem împreună să construim pe reperele existente realităţi durabile, putem să avem România pe care o visăm şi pe care o merităm.[/ltr]