Duplex PNL – PSD la Mamaia S-a redeclanşat ofensiva împotriva regimului Băsescu

Liderii USL au relansat ofensiva împotriva regimului Băsescu. Crin Antonescu şi Victor Ponta au făcut declaraţii incendiare la reuniunile la vârf ale PNL, respectiv PSD, care au loc la Mamaia. Kovesi şi Horia Georgescu pot fi luaţi oricând la întrebări.

Discuţii în USL privind instituţiile pro Băsescu

PNL şi PSD au în aceste zile, separat, la Mamaia, întruniri la vârf ale activului de partid. Cele două formaţiuni politice pregătesc sesiunea parlamentară de toamnă şi stabilesc priorităţile momentului pentru actul de guvernare. Sâmbătă, la Constanţa, are loc o reuniune a liderilor USL, unde, printre altele, pe agenda discuţiilor se va afla şi ce strategie va adopta USL împotriva acţiunilor partizane ale instituţiilor de care se serveşte Traian Băsescu pentru a-şi conserva puterea. Faptul că vor fi aceste discuţii a fost confirmat de preşedinteke PNL: ”Am discutat atât cât am apucat, am discutat chiar şi cu premierul şi fără îndoială că va fi unul dintre subiectele pe care şi mâine, atunci când ne întâlnim cu toţii, le vom aborda”, a declarat vineri Crin Antonescu, întrebat de ziarişti dacă nemulţumirile PNL în ceea ce priveşte modul de acţiune al DNA şi ANI vor fi abordate şi la nivel de USL. În prealabil însă, fiecare din cei doi lideri a făcut declaraţii dure la adresa respectivelor instituţii în faţa colegilor de partid.

Antonescu: Nu desfiinţare, ci independenţă

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost destul de direct faţă de unele instituţii care, nu o dată, au fost catalogate ca activând la comanda lui Traian Băsescu. “Le cunoaşteţi foarte bine. Eu nu le-am cerut niciodată desfiinţarea, eu nu le-am cerut niciodată subordonarea politică, eu le-am cerut independenţa. şi aceste instituţii sunt: Curtea Constituţională, Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, CSM, hai să ne oprim aici. Nimeni nu vrea să oprească anchetele începute, chiar în condiţii discutabile unele, din punctul nostru de vedere, împotriva unor liberali. Noi vrem însă câteva răspunsuri la fapte pe care le vedem cu toţii şi le vedem de ani de zile şi le vedem în ultimele luni mai cu seamă. Vrem ca aceste instituţii să facă un efort elementar de credibilizare şi să ne arate că sunt independente, să ne arate că nu acţionează pe alese şi în momente stabilite de alţii (…) Eu am aceste suspiciuni, nu sunt singurul, le pot explica, pot da un dosar foarte bogat de coincidenţe, repet, şi nu cred că este bine pentru nimeni să ne ascundem în spatele unei aşa-zise independenţe a acestor instituţii înţelese în sensul că nimeni nu poate să întrebe nimic. Nu, oricine, simplu cetăţean sau alte instituţii pot să întrebe şi trebuie să primească răspunsuri”, a spus Antonescu.

Ponta: Trebuie să scăpăm de tot ce înseamnă regimul Băsescu

Şi Victor Ponta a fost categoric. Declaraţia sa în faţa activului PSD a fost explicită şi se pare că de această dată nu mai este cale de întors şi, coabitarea se află pe ultimul ei drum. “Din punct de vedere politic, avem acelaşi necaz pe care l-am avut în ultimii 9 ani. Oricine vrea să muncească în România, apare domnul Băsescu şi îi dă în cap sau îi face un dosar penal sau îl înjură pe la televizor. Cred că am rezistat bine până acum şi o să rezistăm şi mai bine de acum încolo. Cred că am făcut paşi importanţi, dar mai sunt de făcut. Ca orice regim antinaţional, care a distrus România, nu e chiar aşa uşor cum credeam. Nu a fost suficient un vot, e vorba de o acţiune pe termen lung. Însă sunt absolut convins că vom reuşi. Până anul viitor, USL trebuie să scape România nu doar de Traian Băsescu, ci şi de tot ce ţine de regimul Băsescu”, a declarat Victor Ponta.

Şi şefii procurorilor pot fi luaţi la întrebări

Una din primele acţiuni preconizate de PNL împotriva instituţiilor pro Băsescu are în vedere interpelări adresate ministrului Justiţiei privind prestaţia procurorilor legată de numeroasele plângeri oficiale adresate inclusiv de instituţii oficiale, Curtea de Conturi, Corpul de Control al prim-ministrului şi despre care nu se ştie nimic. “Trebuie să repetăm în fiecare săptămână, dacă este nevoie, întrebarea, pe canalul Ministerului Justiţiei, de pildă, ce se întâmplă cu toate plângerile care au fost adresate în legătură cu activitatea unor foşti miniştri, pentru că este scandalos să vedem acum cum ni se explică faptul că nişte autostrăzi nu sunt gata şi asta este vina Guvernului Ponta, să ni se explice cum nu s-a reuşit privatizarea Oltchim când Oltchimul a fost dus în situaţia în care este nicidecum de Guvernul Ponta şi multe, multe altele. Adică, să avem totuşi până la urmă certitudinea că aceste organe îşi fac datoria în raport cu toţi, să ne spună «Da, toate plângerile împotriva unor miniştri PDL sau alţi demnitari sunt neîntemeiate». Este dreptul lor şi nu am nimic de comentat. Nu ne trebuie câteva zile în cazul Silaghi şi nu trebuie câţiva ani în alte cazuri, nu am nimic de comentat. Dar sentimentul şi al meu, şi al unei bune părţi din publicul românesc că se acţionează numai într-o direcţie şi că în alte părţi pur şi simplu se aşteaptă nu ştiu ce, nu este sănătos”, a spus Antonescu.

Aici este o problemă. Crin Antonescu propune interpelări la adresa ministrului Justiţiei. Corect. Dar de ce să nu fie interpelată direct dna procuror şef a DNA, Laura Codruţa Kovesi? Constituţia, regulamentele parlamentare PERMIT oricărui senator şi deputat să interpeleze şi să adreseze întrebări procurorului general şi şefului DNA. Să nu fi fost informat Crin Antonescu de această posibilitate? Sau să fi luat drept bune Crin Antonescu afirmaţiile şefei CSM, Oana Schmidt Hăineală, şi şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, care au susţinut că nimeni nu poate cere socoteală procurorilor? Pentru că lucrurile nu stau deloc aşa cum susţin cele două. Vă prezentăm următoarea situaţie:

Legislatura 2004/2008

13 întrebări adresate de deputaţi procurorului general, Laura Codruţa Kovesi
Legislatura 2008/2012

13 întrebări adresate de deputaţi procurorului general, Laura Codruţa Kovesi
4 întrebări adresate de deputaţi procurorului şef al DNA, Daniel Morar
5 întrebări adresate de deputaţi preşedintelui ANI, Cătălin Macovei
Legislatura 2012/2016

1 interpelare adresată de un deputat procurorului general interimar, Daniel Morar
1 întrebare adresată de un deputat preşedintelui ANI, Horia Georgescu
http://www.cotidianul.ro/s-a-redeclansat-ofensiva-impotriva-regimului-basescu-221393/

Într-o luptă politică, strategia constă în aducerea adversarului pe terenul care îi este nefavorabil. În confruntarea Băsescu – Ponta (singura linie de confrutnare reală din politica noastră, în condiţiile în care PDL doarme încă şi Crin Antonescu, vorba cuiva, e excedat de ceea ce îi e dat să trăiască), cei doi şi-au găsit, fiecare, terenul favorabil şi încearcă să-l atragă pe celălalt acolo.

Băsescu a găsit că principala vulnerabilitate a lui Ponta este chiar funcţia lui de prim-ministru, aşa că vrea să îl aducă exact pe terenul faptelor de guvernare. Cu cît mai concret, cu atît mai bine pentru Băsescu. Ponta, după victoria din decembrie, ştie că trebuie să menţină confruntarea pe terenul aversiunii populare împotriva lui Băsescu personal. Şi dă-i cu Udrea, dă-i cu tăierile de salarii şi pensii, dă-i cu DNA şi ANI (ştiţi propaganda: sînt instrumentele de represiune ale lui Băsescu), dă-i cu vechiul regim pe logica caţavenciană: "Am luptat şi am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! Ieri bigotismul, azi liber-pansismul! Ieri întristarea, azi veselia!"
Fireşte, fiecare încearcă să repare cît poate din propriile-i vulnerabilităţi: Băsescu iese tot mai des printre oameni, încercînd să le redevină simpatic, iar Ponta încearcă să obţină succese în guvernare. Dar, asta e o operaţiune secundară. Principalul este că fiecare şi-a găsit terenul proprice confruntării şi încearcă să-l atragă pe celălalt exact acolo.

Dacă se mai uită cineva prin stengoramele confruntării, vede, de pildă, acest foarte pilduitor episod. Un schimb de replici care s-a petrecut luni pe seară. Băsescu: " Îi atenţionez că ne apropiem de 8% la şomaj. Nici în criză, sub guvernul Boc, nu am avut asemenea şomaj, iar nepăsarea, convingerea ca poţi supravieţui la nesfîrşit prin aroganţî, prin bătălia cu preşedintele, îi face să nu dea atenţie problemelor importante ale ţării." Ponta: "Nu am avut niciodată încredere în preşedintele Băsescu".
Tot luni, Băsescu: " Mă îngrijorează faptul că pînă acum, deşi intrăm în septembrie, guvernul nu a finalizat o formă acceptabilă pentru acordul de parteneriat cu Comisia Europeană pentru după 2014. Aş vrea să vă dau cîteva remarci din observaţiile Comisiei Europene:Acordul de parteneriat propus de guvernul României e necorelat cu programul de reformă. Tot Comisia remarca faptul că Guvernul are lipsă de capacitate de analiză. E un lucru pe care categoric şi eu îl susţin fără rezerve: Guvernul nu are capacitate de analiză asupra situaţiei de moment a ţării şi pentru viitor.
Tot CE remarcă faptul că acordul de parteneriat propus de guvern e necorelat cu politicile UE 2014-2020." Răspunsul promt al lui Ponta: " Mi-a făcut deja lucruri mai grele. Să fii înjurat că te-ai dus în vacanţă cu copiii e un lucru neplăcut. Orgoliile sau supărările mele nu sunt mai importante, nu e cazul să mă plâng. Îmi fac datoria ca prim-ministru, poate să zică domnul Băsescu ce vrea. Recunosc că am ajuns la un grad în care pot să îl ignor destul de mult". În fine, Băsescu: " Un semnal de alarmă special îl trag pentru autostrada Transilvania, şi pînă la urma fac un apel la presa...Pe autostrada Transilvania s-a procedat ca şi la tronsonul Nadlac-Ard, adică fără cap.S-a reziliat contractul fără să se pună ceva în loc. Din acest motiv sint zone care se degradează, şi eu le-am văzut.
De exemplu, podul peste Gilau la Someşul mic, mai trebuie doar cîteva bretele şi pus asfaltul. Aşa a fost abandonat, şi acum se degradează. Guvernul nu finalizează lucrarea pentru cîteva milioane de lei. Asta înseamnă incapacitate. De asemenea, sînt foarte multe picioare, piloni de poduri turnate, la care betonul a rămas în afară. Dar vă imaginaţi ce se va întîmpla cu acel fier, şi o întreagă lucrare va trebui reluată. Nu mai vorbim despre pasajul peste drumul judeţean, abandonat din ziua în care s-a reziliat contractul cu Bechtel. Viaductul de 1700 metri e viaductul la Suplacu de Barcau, e cel mai spectaculos eşec.
Mai trebuie cîteva zeci de milioane date ca să fie dat in funcţionare. Ce veţi vedea pe toate şantierele sînt milioane de tone de materiale de construcţii, toate acelea se vor fura, se vor pierde... O să vedeţi că a început procesul de îndoire a fier-betonului pentru valorificare. Aceştia au fost bani mulţi pierduti, şi mai trebuie doar cîteva milioane pentru dare in funcţiune.Guvernul îngroapă bani pe autostrada Transilvania, dar mareşte fiscalitatea. Cred ca rezilierea contractului a fost un lucru bun în principiu, dar să nu pui nimic în loc e lipsă de simţ managerial." Ponta răspunde: " Eu încerc, şi cred că este de datoria mea, mai ales la Chişinău, dar nu doar la Chişinău, să prezint faţa europeană a României şi daţi-mi voie ca asta să fac şi în continuare."

Aşadar, Băsescu împinge lupta pe terenul faptelor şi Ponta vrea să păstreze disputa acolo unde a reuşit să o aşeze anul trecut, în zona resentimentului împotriva lui Băsescu. Dîndu-şi seama că, totuşi, lucrurile nu mai pot continua aşa, după cîteva zile, Ponta vine şi el în domeniul faptelor. Cam pe miercuri, premierul contrazice direct ceea ce spunea Băsescu, în două puncte: şomajul nu creşte, ci scade (omul prezintă cifre) şi la metrou se lucrează. Imediat, consilierii lui Ponta umplu blogurile din jurul celor două televiziuni securiste.
E ordin pe unitate. Rămîn fără răspuns şi, deocamdată, drept adevărate, alte două acuze ale lui Băsescu: gestionarea idioată a efectelor de pe teren ale rezilierii contractului Bechtel, care se traduce într-o pagubă serioasă a averii publice, şi incapacitatea guvernului de a oferi un acord de parteneriat cu UE pentru exerciţiul financiar care începe la anul. Magnitudinea ambelor eşecuri se simte direct în buzunarul românilor. Guvernul, însă, poate sta liniştit: românii nu înţeleg asta.

Ce vreau să spun, deci, este că episodul de moment al luptei Băsescu – Ponta constă în încercarea preşedintelui de vorbi cît mai mult despre guvernare, în vreme ce Ponta se ţine tare, vrînd să păstreze disputa pe teritoriul care i s-a dovedit favorabil, vorbind mereu despre Băsescu. Cine va impune tema, va cîştiga. În decembrie, Ponta reuşit să impună tema Băsescu şi a cîştigat. La anul, nu se ştie dacă oamenii vor mai fi atît de interesaţi de Băsescu aşa cum îl prezintă televiziunile Ghiţă – Voiculescu sau vor fi mai interesaţi de greutăţile traiului sub regimul uselist.
Important, însă, e că publicul are decizia aici. Vrea să asiste la biciuirea lui Băsescu sau vrea să trăiască mai bine. Dacă privim evoluţia sondajelor de opinie, trendul pare a înclina spre cea de-a doua alternativă. Asta mă face să cred că, dacă Ponta nu găseşte, rapid, ceva salvator pentru el (adică, nu se apucă să guverneze serios) şi rămîne la televizor să-şi exprime scîrba faţă de Băsescu, e mort politiceşte. Cel puţin pe termen mediu. Căci, vorba unui om inteligent, sigur e că pe termen lung toţi sîntem morţi.


Citiţi mai mult: Băsescu – Ponta: Cum arată frontul - Opinii EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/1055053.html#ixzz2dX6g63zM
EVZ.ro