Citiți și vă cruciți: Revista Presei Maghiare (1)

Ce s-a întâmplat la Trianon? De ce trebuie să ne amintim de el? De ce este bine să ştim că nu noi am cerut destrămarea patriei noastre? De ce trebuie să ştim că în urma unui dictat nedrept de pace am ajuns – împreună cu pământul nostru natal – în mijlocul unei ţări cu o cultură străină? De ce putem spune că în locul unui tratat de pace, la Trianon a avut loc un dictat? Pentru că pe noi nu ne-a întrebat nimeni ce vrem. De ce în Transilvania nu a avut loc pe atunci un referendum? Pentru că mulţi compatrioţi de-ai noştri români nu şi-ar fi dat nici ei votul pentru a deveni cetăţenii unei ţări rămase în urmă, feudale.

Politicienii români naţionalist-extremişti vorbesc şi azi cu mândrie despre faptul că armata română ocupase Budapesta, şi că dacă nu ne abţinem, ne trimit oricând acolo! Nu pomenesc însă niciodată de faptul că această faptă glorioasă a avut loc în momentul în care patria noastră rămăsese fără apărare militară. După cum nu se spune nimic nici despre faptul că România a dispus mobilizarea în momentul în care s-a încheiat primul război mondial! Si nu se spune nimic nici despre faptul că au atacat Ungaria prin încălcarea dreptului internaţional, tot invocând falsa idee că armata română pătrunde în Transilvania ca trupă a antantei, de menţinere a ordinii, şi că ocupă doar cele mai importante puncte strategice. In războiul de patru ani, armata română a luptat doar câteva luni, timp în care conducerea politică română şi-a trădat în repetate rânduri toţi aliaţii. Drept recunoştinţă obţine teritorii de la toţi vecinii. Nu multe ţări se pot lăuda în istorie cu asemenea fapte!

Dominaţia română a început cu brutalităţi, cu intimidări. Au confiscat averi de stat şi particulare uriaşe, au ocupat minele de argint şi de aur, etc. Toate acestea s-au petrecut, după cum spunea premierul român Brătianu, pentru că trebuie să slăbim cât mai mult posibil Ungaria.

Cum au putut fi rupte mai bine de două treimi din teritoriul Ungariei? Pentru că armata ungară a fost chemată de pe front şi a fost dezarmată încă de la graniţă.

Eu cred că autodeterminarea, autonomia teritorială a secuimii poate fi asigurată şi în cadrul României! Asta nu înseamnă ghetoizare, ci faptul că în interiorul României poate fi înfăptuită o ţară-mamă interioară solidă, în care asigurarea exemplară a drepturilor minorităţii române să fie un exemplu pentru felul în care trebuie garantate şi drepturile minorităţii maghiare transilvane.

In Ziua Solidarităţii Naţionale vă cer să puneţi capăt propagandei împotriva pretenţiei juste a secuimii, autonomia teritorială!

Secuii nu vor accepta românizarea Pământului Secuiesc după modelul regiunilor maghiare şi al marilor oraşe cândva pur maghiare din Transilvania. Trebuie să spunem că noi, secuii, avem o patrie: Pământul Secuiesc istoric. In sufletele noastre, şi Bazinul Carpatic este tot patria noastră!

Nu degeaba am denumit ziua deciziei de la Trianon Zi a Solidarităţii Naţionale. Ea ne aminteşte de tragedia naţiunii noastre şi ne conştientizează de faptul că deşi trăim pe teritoriile mai multor state, suntem un popor creator de valori, capabil. Alcătuim o singură naţiune şi putem fi mândri de cultura şi istoria noastră. Patria maghiară trăieşte în inimile noastre şi nici o putere nu ne poate lua acest lucru!

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6904 din 01.06.2013, autor Kadar Gyula

Aparţinem unii de ceilalţi

Să nu ne temem să spunem că ziua de 4 iunie este pentru noi o zi de doliu, pentru că victorioşii şi aliaţii lor au furat patria şi au fărâmiţat ţara. Să nu ne ascundem după deget: la Trianon a fost semnat un dictat, nu un acord de pace.

Să nu uităm trecutul şi nici să nu ne cramponăm de el. Să nu ne întristăm dacă ne aducem aminte de modul în care s-a procedat cu naţiunea şi cu ţara. Să nu încercăm să ne explicăm eşecurile prin intermediul Trianonului, pentru că nu am pierdut totul. Să ne gândim mai degrabă dacă am reuşit să învăţăm ceva din tragedia naţională. Oare ne-a dat atâta putere pentru ca în pofida voinţei marilor puteri, în pofida indiferenţei sau temerii Europei, să existe totuşi o naţiune maghiară?

In urmă cu trei ani, parlamentul ungar a declarat ziua de 4 iunie ziua solidarităţii naţionale, incluzând în lege solidaritatea maghiarilor din cadrul mai multor state. In momentul de faţă începem să înţelegem de ce a fost nevoie de acest lucru, pornind de la ideea că în Ungaria au ajuns în planul secund cei care îşi alarmau concetăţenii cu cele 23 de milioane de români, că din Debrecen şi până în Hodmezovasarhely, pe multe primării a fost arborat drapelul secuiesc în acelaşi timp în care puterea de stat din România a pornit un adevărat război împotriva simbolurilor noastre. In felul acesta suntem mai puternici. In momentele în care la Bruxelles, europarlamentarii slovaci, ungari şi transilvăneni adoptă poziţii faţă de cauza maghiarilor privaţi de cetăţenia slovacă. Cauza privărilor de drepturi capătă astfel o publicitate mai mare şi poate că în felul acesta nu va fi măturată de pe masa Parlamentului European. De câte ori se discută despre cazul maghiarilor din Ucraina Subcarpatică sau din Voivodina, ideea solidarităţii naţionale – inclusă în lege – capătă din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai des forme concrete de manifestare.

Aceste idei ne pot da credinţă şi putere, comemorând Trianonul. Va fi nevoie de acest lucru deoarece conducătorii alianţei guvernamentale române au anunţat tocmai ieri că prioritatea cea mai importantă pentru ei o reprezintă revizuirea constituţiei şi reorganizarea regională. In urma acestora, Pământul Secuiesc ar urma să fie asimilat într-o regiune uriaşă, în care procentul maghiarilor nu ar depăşi 30%.

In cazul în care ideea solidarităţii naţionale va deveni o realitate, în cazul în care vom fi puternic susţinuţi de Budapesta şi în cazul în care aici, în Transilvania, vom reuşi să ne canalizăm forţele într-o singură direcţie, situaţia noastră nu va fi, poate, lipsită de speranţă.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6906 din 04.06.2013, autor Farcadi Botond

Ziua Solidarităţii Naţionale

Ziua de 4 iunie a fost declarată de Parlamentul Ungar ziua solidarităţii naţionale. Astăzi, în judeţul nostru vor fi organizate următoarele festivităţi de comemorare dedicate Trianonului.

La Sfântu Gheorghe, primăria şi Casa de Cultură Konya Adam vor organiza, în curtea Muzeului Naţional Secuiesc, un program literar-muzical. De la ora 16:00, Raduly Baka Rebeka, elevă a Colegiului Reformat din Sfântu Gheorghe, va cânta cântece populare. De la ora 16:30, elevii Colegiului Szekely Miko vor prezenta un program literar intitulat Patria la înălţimi, patria în adâncuri, sub îndrumarea lui Dobra Judit şi Tokos Ibolya. De la ora 16:50 va urma un moment artistic prezentat de Colegiul Szekely Miko şi de şcoala înfrăţită, Gimnaziul Leowey Klara din Pecs. Dirijori: Szanto Kinga şi Szocs Annamaria. Primarul Antal Arpad va susţine un discurs. In caz că vremea va fi nefavorabilă, programul comemorativ se va ţine în sala de conferinţe a Colegiului Szekely Miko.

Festivitatea de comemorare dedicată Trianonului va începe în Parcul Elisabeta, la ora 17:30, pe locul fostului drapel al ţării. Invitatul de onoare este Izsak Balazs, preşedintele CNS. Vor rosti cuvântări şi reprezentanţi ai PCM, PPMT, UDMR, EMI şi ai Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM).

La Târgu Secuiesc, filiala locală a Mişcării de Tineret 64 de Comitate va organiza un marş de rememorare. Participanţii se vor aduna la intersecţia drumurilor Gheorghe Doja şi Libertăţii, la distribuitorul de presă Kacso Press. Manifestarea va începe la ora 17:32, cu intonarea imnului ungar. Traseul marşului de rememorare este următorul: strada Gheorghe Doja – strada Petofi Sandor- Gabor Aron- Bem Jozsef-monumentul Eroilor. La monumentul eroilor vor avea loc cuvântări, vor fi recitate poezii, iar festivitatea de comemorare se va încheia cu intonarea imnului secuiesc.

La Covasna, festivitatea dedicată Trianonului şi depunerile de coroane vor avea loc la ora 17:00, în curtea bisericii comunităţii din Voineşti.

La Ojdula, festivitatea de comemorare dedicată împlinirii a 93 de ani de la dictatul de pace de la Trianon va avea loc la monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, la Vaskut. Pornirea are loc la ora 11:00, din centrul comunei Ojdula.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6906 din 04.06.2013

Nimic pentru maghiari!

Maghiarii vor să schimbe întotdeauna ceea ce este imposibil de schimbat. Maghiarii din România vor să schimbe primul articol al constituţiei, care prevede că România este stat naţional. Maghiarii din Slovacia vor să modifice decretele Benes şi vor ca aceia care au dobândit cetăţenia ungară, să nu o piardă pe cea slovacă. Nu vrem oare să înţelegem că unele lucruri nu pot fi schimbate?!

Aceste lucruri le invocă şi Victor Ponta. El a surâs enigmatic la congresul UDMR, împreună cu Crin Antonescu. Au declarat că nu promit nimic. Poate că Ponta ar fi dispus să asculte cererile maghiarilor, însă, prin prisma legii, şi el este legat de mâini. La noi, punctul 152 al constituţiei interzice schimbarea definiţiei de stat naţional. Bineînţeles că nu Ponta este de vină pentru acest lucru. In ordine: articolul unu nu poate fi schimbat. Există oare vreun articol care prevede imposibilitatea schimbării punctului 152?

Decretele Benes nu pot fi retrase în Slovacia, deoarece parlamentul slovac a dispus inviolabilitatea lor. Maghiarii au depus plângere la Parlamentul European din cauza decretelor Benes şi a legii cetăţeniei. Putem considera drept o reuşită faptul că membrii comisiei pentru petiţii s-au ocupat pur şi simplu de aceste probleme. S-a dispus organizarea şedinţei cu uşile închise, deoarece delegatul român a cerut acest lucru. De la negocieri a fost exclus preşedintele Partidului Comunităţii Maghiare, Berenyi Jozsef. Un următor pas ar putea fi excluderea lui din Slovacia, alături de cei care au preluat cetăţenia ungară. Este posibil acest lucru, potrivit legii. In urmă cu 93 de ani ni s-au promis multe. Ulterior a reieşit că promisiunile au depăşit normele europene. Acestea au trebuit limitate, pentru ca problema etnică să poată fi soluţionată în mod european.

Slovacii ar trebui să se bucure de faptul că maghiarii din Slovacia ţin la cetăţenia lor slovacă. Ce s-ar întâmpla dacă fiecare maghiar de acolo ar prelua cetăţenia ungară? Slovacii şi-ar retrage cetăţenia slovacă şi s-ar trezi că lângă frontiera ungară, în Slovacia, există jumătate de milion de cetăţeni ungari. Ei ar spune că din moment ce nu mai sunt cetăţeni slovaci, nu mai au nici o legătură cu Slovacia. Doresc să trăiască în Ungaria fără să se mute de pe pământul lor natal.

A fost soluţionată şi problema regionalizării: judeţele au fost împărţite în aşa fel încât nici unul să nu fie majoritar maghiar. Este un bun exemplu. Judeţele noastre, locuite de maghiari, vor fi împărţite în acelaşi mod, în toate direcţiile rozei vânturilor, strict pe criterii ştiinţifice.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6906 din 04.06.2013, autor Kuti Janos

Nu putem accepta

Cu ocazia rememorării dezmembrării violente a Ungariei, estul Europei este bântuit din nou de spiritul naţionalismului. Este groaznic că la 93 de ani de la tragedia noastră naţională, în statele succesoare încă mai pot accede la guvernare forţe obscure care până şi pe propriul nostru pământ natal ne pun la îndoială existenţa. Si o pot face, deoarece în 1920, la Trianon, Ungaria a fost pur şi simplu divizată, iar noi nu ne-am revenit nici azi din consternare.

In asemenea împrejurări, în care nu putem dispune nici măcar de propriile noastre valori, este greu să decidem în probleme de destin, în schimb putem preciza un singur lucru: nu ne putem încrede decât în noi, nu putem miza decât pe noi, astfel că nu putem ceda nici măcar în faţa glasului de sirenă al puterii perfide, ci trebuie să-i observăm cu ochi de Argus, să vorbim imediat de acţiunile pe care le fac în dauna şi împotriva noastră.

Azi abia dacă mai avem ceva ce să ne ia. Teritorii uriaşe, cu populaţie pur maghiară au ajuns în posesia Slovaciei care pe atunci nici nu exista. O bucată cât o ţară a ajuns să fie a românilor, într-un asemenea mod încât acestora nu le vine nici azi să creadă. Din acest motiv ne urăsc şi se tem de noi, iar pentru ca adevărul nici să nu ne treacă prin minte, încearcă să genereze sentimentul de teamă şi în rândul nostru.

Tocmai de aceea nu avem voie să ne temem. Nu să ne temem trebuie, ci să ne revoltăm atunci când la Bucureşti există un guvern pentru care inexistenţa Pământului Secuiesc a devenit un slogan şi care gândeşte că dacă acesta ar exista totuşi, nu ar putea fi altfel decât românesc, pentru că aşa vor ei. Au sentimentul că pot face acest lucru, deoarece UE respectă şi ea din ce în ce mai fidel poruncile marilor puteri adunate la vremea respectivă la Trianon. Si pentru că de atunci i se spune încheiere a unei păci, noi trebuie să spunem de fiecare dată, cu glas tare, că nu aşa ceva a fost. In urmă cu 93 de ani, ne-au impus o poruncă sălbatică, un interes al marilor puteri, care a fost semnată de nişte oameni care nu ştiau aproape nimic despre Ungaria. Tocmai din acest motiv nu putem accepta acest dictat!

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 105 din 05.06.2013, autor Bedo Zoltan

Se pregăteşte un atentat împotriva secuilor

Filiala din Târgu Secuiesc a Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) a organizat ieri după-amiază, la Târgu Secuiesc, pentru prima oară, o demonstraţie stradală împotriva Trianonului, în ziua solidarităţii naţionale, cu ocazia împlinirii a 93 de ani de la semnarea dictatului de pace.

Demonstraţia la care au participat aproximativ 150 de persoane, în majoritate membri ai mişcării de tineret, a început la ora 17:32 cu intonarea imnului ungar şi cu sunetul clopotelor bisericilor istorice maghiare. Membrii HVIM, care fluturau drapele secuieşti şi ungare, au scandat lozinci precum Piară Trianonul!.

La începutul festivităţii de comemorare, Kiss Zsofia a recitat o poezie scrisă de Wass Albert, după care Toth Balint, purtătorul de cuvânt al HVIM, li s-a adresat celor prezenţi. El a evocat ziua de doliu de acum 93 de ani, când marile puteri au fărâmiţat Ungaria şi naţiunea noastră. Eleva Mike Bernadett a recitat o poezie scrisă de Remenyik Sandor, după care Vad Laszlo, locţiitorul căpitanului Ordinului Istoric al Vitejilor, a evocat cea mai mare zi de doliu a maghiarimii, tragedia de la Trianon. El le-a cerut secuilor să ceară într-un număr cât mai mare cetăţenia ungară, după care Beke Timea a recitat o poezie a lui Wass Albert. Incze Johanna, preşedintele filialei din Târgu Secuiesc a Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI), a enumerat prejudiciile suferite de maghiarii din Transilvania, care trăiesc un destin de minoritar de 93 de ani. Lukacs Anna, învăţătoare pensionară din Lunga, a vorbit despre antecedentele şi consecinţele triste ale tragediei de la Trianon. Ultimul orator a fost Biro Levente, învăţător, preşedintele Consiliului Secuiesc din scaunul Kezdi, care a amintit că puterea română nu a respectat niciodată promisiunile de la Alba Iulia. Ea a modificat artificial procentele etnice de pe Pământul Secuiesc, oraşele maghiare le-a românizat şi, sub masca regionalizării, intenţionează să comită un nou atentat împotriva secuilor. In final, protopopul romano-catolic din scaunul Kezdi-Orbai, Vargha Bela, şi preotul reformat Beder Imre au rostit rugăciuni şi i-au binecuvântat pe cei prezenţi.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6907 din 05.06.2013, autor Iochom Istvan

Comemorarea Trianonului la Sfântu Gheorghe – Nu permitem asimilarea Pământului Secuiesc

Nu permitem integrarea, asimilarea Pământului Secuiesc, singura variantă acceptabilă o reprezintă regiunea administrativă autonomă Pământul Secuiesc – au accentuat mulţi din cei care au luat cuvântul cu ocazia festivităţii de comemorare a Trianonului, desfăşurată aseară, în parcul Elisabeta din Sfântu Gheorghe, făcând aluzie la proiectul guvernului vizând reorganizarea teritorial-administrativă. In locul în care fusese cândva arborat vechiul drapel al ţări, cei aproximativ 300-400 de participanţi au fost întâmpinaţi de un drapel secuiesc de mari dimensiuni, care va flutura acolo şi pe viitor.

In numele PPMT a luat cuvântul Nemes Elod, preşedintele organizaţiei din Sfântu Gheorghe. El a ilustrat solidaritatea naţională şi tratarea rănilor provocate de Trianon şi prin procedura simplificată de naturalizare, având în vedere că – după cum a menţionat el – în Trei Scaune sunt 25.000 de persoane care au solicitat acordarea cetăţeniei ungare. Vrem să ne aducem aminte şi să le reamintim şi altora de ceea ce ni s-a promis: autodeterminare. Balint Jozsef, preşedintele organizaţiei din Sfântu Gheorghe a PCM, a spus că, în momentul de faţă, cel mai mare pericol care ne ameninţă îl reprezintă indiferenţa, scepticismul, renunţarea, şi deşi nu ni se oferă în dar nici bunăstare, nici democraţie, nici autonomie, trebuie să luptăm pentru acestea.

Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), a evocat manifestul lui Kos Karoly, intitulat Glasul care strigă, care pomenea încă de pe atunci de autonomie ca scop naţional. După cum a precizat liderul CNS, câteva din ideile formulate acolo au fost revizuite de istorie, iar astăzi este deja clar că Ungaria nu a renunţat la maghiarii care trăiesc în părţile rupte ale ţării. La Budapesta, pe faţada Parlamentului ungar flutură şi drapelul secuiesc alături de cel ungar, o dovadă a faptului că Ungaria ia în serios obligaţiile constituţionale pe care şi le-a asumat, manifestă responsabilitate faţă de noi. A amintit şi Izsak Balazs de pericolele presupuse de proiectele de regionalizare elaborate de guvern: se urmăreşte integrarea Pământului Secuiesc într-o unitate administrativă în care procentul maghiarimii va scădea sub 30%. Acest lucru nu se va întâmpla, pentru că nu vom permite – a accentuat împreună cu Izsak Balazs masa de oameni adunaţi la eveniment. Ne putem imagina o singură variantă a reorganizării administrative, în urma căreia Pământul Secuiesc va deveni o regiune administrativă independentă, autonomă, doar atunci vom putea fi cetăţenii loiali ai României.

La finalul festivităţii, protopopul Eparhiei Reformate din scaunul Sepsi, Incze Zsolt, a rostit o rugăciune. Comemorarea s-a încheiat cu intonarea imnurilor ungar şi secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6907 din 05.06.2013, autor Farcadi Botond

Se iniţiază un protest stradal?

Membrii filialei din Trei Scaune a PPMT sunt de părere că protestul faţă de revizuirea constituţiei şi a planificatei reorganizări regionale trebuie să aibă loc în stradă şi cât mai repede posibil. Ei nu consideră oportun ca maghiarii din Transilvania să adopte o poziţie doar împotriva legilor adoptate deja – a declarat Nemes Elod, preşedintele filialei PPMT Sfântu Gheorghe, care a mai accentuat că vor propune acest lucru astăzi, în cadrul şedinţei prezidiului naţional. Probabil că aici va fi adoptată o decizie în această problemă – a declarat Benedek Erika, preşedinta organizaţiei judeţene a Partidului Popular.

Benedek Erika a declarat că a fost elaborat proiectul partidului privind reorganizarea, în baza căruia graniţele regiunilor ar urma să fie conturate prin respectarea graniţelor străvechi, istorice şi etnice. Avem convingerea că regiunile funcţionale pot fi înfiinţate doar prin respectarea tradiţiilor seculare – a accentuat ea. PPMT nu face parte din legislativ, dar va protesta cu toate instrumentele posibile în cazul în care va fi adoptată o poziţie nefavorabilă pentru maghiarime. In cazul în care va fi nevoie, vor mobiliza şi pentru ieşirea în stradă – a mai adăugat ea, subliniind că decizia va fi luată de prezidiul naţional.

Benedek Erika a recunoscut că ar fi necesare o colaborare între partidele maghiare, purtarea unor negocieri, însă, după cum a formulat, nu au fost invitaţi deocamdată la negocieri. Ei manifestă deschidere, sunt dispuşi să lanseze şi o iniţiativă în acest sens, doar că întrebarea este cine le va fi partener.

Nemes Elod a declarat: partidul popular a propus în două rânduri fuziunea cu PCM. Prezidiile naţionale ale celor două partide se vor aşeza vineri la masa negocierilor pentru a discuta despre acest lucru.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6908 din 06.06.2013

pe site
https://sites.google.com/site/udmrociociolinaapoliticii/ziua-solidaritatii-nationale---cititi-si-va-cruciti-revista-presei-maghiare-1