POLITICA


Alăturați-vă forumului, este rapid și ușor

POLITICA
POLITICA
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.
Căutare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Navigare
 Portal
 Index
 Membri
 Profil
 FAQ
 Cautare
Navigare
 Portal
 Index
 Membri
 Profil
 FAQ
 Cautare

Netanyahu’s consciousness-raising

In jos

Netanyahu’s consciousness-raising Empty Netanyahu’s consciousness-raising

Mesaj Scris de CHINEZ cumpar PECHINEZ Sam Mar 07, 2015 2:22 pm

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
The Netanyahu speech to Congress continues to deliver rewards to the American people. It is hard to think of a greater moment for raising consciousness on the conflict and its roots. The speech has exposed important issues in ways that no one would have imagined just a year ago. Our media are talking openly about the takeover of our foreign policy by Israel, the loyalty of politicians to Israel, the paranoid thinking of the Israeli right and the neoconservatives, and the injustices of the occupation.

Here’s a wrapup.

First, the historic Iranian talks keep going. The Orient Advisory Group says that the P5+1 and Iran are very close to a deal. Netanyahu’s trip only accelerated the process:

The intensity of the [John] Kerry-[Javad] Zarif interaction in Geneva over the past weeks has been driven, in part, by the commitment to preempt the impact of Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu’s scheduled March 3, 2015 address to a joint session of the US Congress, where he is expected to rally opposition to any P5+1 deal that allows Iran to maintain any active enrichment capacity.

The neoconservatives and ultra-Zionists are more and more exposed. The Anti Defamation League takes Israel’s side over the U.S. position in its statement supporting Netanyahu’s speech to Congress. From Abe Foxman and Barry Curtiss-Lusher

Prime Minister Netanyahu’s passionate and determined address made clear to Members of Congress, the American people, and the international community that an agreement that leaves intact a path for Iran to achieve its ambitions for nuclear weapons is not sufficient.

One of the most significant elements of the speech was the message sent to Iran, both by Prime Minister Netanyahu and by the support he received from Members of Congress, that there are serious and legitimate concerns about the direction of the negotiations and that the Iranian regime should not assume it will get its way.

M.J. Rosenberg says that the speech and the Israel lobby’s drumbeat for more sanctions on Iran have made the issue of dual loyalty a legitimate question:

Netanyahu & AIPAC have made it legitimate to ask pro-Israel Jews: who are you loyal to? That is the question they ask.

AIPAC is, by definition, an organized based on dual loyalty: supporting Israeli policy and leaders over America’s.

I have long held Rosenberg’s view here (and John Judis’s). Which is not to say that there are not over-the-top conspiracy theories about the Israel lobby around the world. In Iran, the press is marveling at the fact that the lobby’s power has limits. Haleh Esfandiari of the Wilson Center in the Wall Street Journal:

Meanwhile, Iranian media and the public have been fascinated that the U.S. president pointedly did not meet with the Israeli prime minister, that the U.S. vice president was away during Mr. Netanyahu’s visit, and that the U.S. secretary of state was in Montreux, Switzerland, negotiating a “bad deal” with the “enemy” just as Israel’s prime minister addressed Congress. Until recently Iranians had been convinced that the Israeli lobby runs the U.S. government (an assertion that my interrogators made repeatedly when I was held in Evin Prison in 2007).
Political commentator Ali Mottahar-Nia argued in the newspaper Iran that Mr. Netanyahu went to Congress because his warnings had failed to persuade Western officials and “all his arrows aimed at wrecking a deal have gone awry.”
The great thing about Netanyahu’s speech is that the American people are waking up to this view of the lobby. Leon Wofsy at Portside says that Netanyahu’s desperate appeal reflects the fact that his country is getting internationally isolated for the persecution of Palestinians, that Netanyahu is aware that even US politicians are having misgivings about the alignment of the US and Israel, even while they give him standing ovations:

What makes [Netanyahu] desperate is the threat that serious diplomacy poses to the policies and ambitions of Israel’s extremist right wing government. The Iran negotiations reveal a fissure between strategic interests of the United States and those of Israel’s occupiers and expansionists. While virtually every politician in America swears undying loyalty to Israel, and the armaments and money flow unabated, there is considerable unease about constraining US policy according to the desires of an increasingly ostracized Israeli government.
Incredibly, Netanyahu never mentioned the “Palestinian problem”, but it was surely in his calculations. The process of real negotiations, especially involving a wide diversity of governments, runs completely counter to the formulas that have sustained and expanded the occupation. Either Israel could rely on the United States, its partner and chosen “mediator”, or it could defy even the US negotiators by expanding settlements, building walls, or countering resistance with indiscriminate military force.

Now the rest of the world is beginning to play a significant part. Condemnation of apartheid, boycotts, support for a Palestinian State cannot be dismissed. Despite Netanyahu’s loud declarations in the name of “all Jews”, many Jews in the United States and Israel are angered by his distortion of “Never Again” into a justification for oppression and violence against others.

What about Netanyahu’s Congressional audience, those who cheered him wildly and are ready, at his bidding, to do their utmost to undercut Obama and doom the negotiations?

Some may know not where the road leads; other Democrats may be offended, but are too intimidated to protest. But here is the real menace: the spectacle that Boehner sponsored was nothing less than the gathering of a war party that seeks full control of US foreign and military policy.

Bill Moyers and Michael Winship at Truthout have a hardhitting piece on Sheldon Adelson, saying the ultra-Zionist’s money is behind Netanyahu’s effort to “usurp American foreign policy.” They also say that the US Congress is “under the thumb of a foreign power.” More evidence that the lobby overplayed its hand. The cat is out of the bag on the tail-wags-the-dog theme.

So Netanyahu gets the best of both of Adelson’s worlds – his powerful propaganda machine in Israel [Adelson owns rightwing newspapers in Israel] and his campaign cash here in the United States. Combined, they allow Netanyahu to usurp American foreign policy as he manipulates an obliging US Congress enamored of Adelson’s millions, pushing it further to the right on Israel and the Middle East.

Not only is this casino mogul the unofficial head of the Republican Party in America (“he with the gold rules”), he is the uncrowned King of Israel — David with a printing press and checkbook instead of a slingshot and a stone. All of this came to the fore in Netanyahu’s speech on Tuesday: the US cannot determine its own policy in the Middle East and the majority in Congress are under the thumb of a foreign power.

Jim Fallows is doing a smashing job at the Atlantic to counter Netanyahu’s hysteria. That word appears regularly in the views of the speech that he is posting. His latest quotes an unnamed historian:

History offers up a depressingly vast number of small states perceiving danger from larger, well-armed, unpredictable neighbors. It provides at least that many examples of threats to continued Jewish existence in a given region. The constant reiteration of this particular event [the Nazi-era Holocaust] achieves little more than dumbing down the discourse: it’s the historical equivalent of hollering.

To paraphrase Levi-Strauss, the Holocaust is not particularly good to think with. Its extremity serves as a bludgeon. Its use is nearly always intended to cut off debate or critique, to seize the moral high ground, and ideally to incite panic. I don’t know the best response to the Iranian threat, which I take seriously. But I suspect hysteria is unhelpful—and if that’s true, so is raising the specter of the Holocaust, as Netanyahu does every time he discusses this topic.

Ask your average historian whether the past repeats itself. She’ll tell you it doesn’t — only that it sometimes rhymes.

That has been a central claim of historical posts here. Echoing John Lukacs.

Oh and for hysteria, read Ruth Wisse at the Weekly Standard, repeatedly likening Iranians to Nazis.

No doubt everyone would have preferred Netanyahu’s speech to be given by the commander in chief of the world’s superpower rather than by the leader of the Jewish state, if only because sooner or later American strength will be required to defeat the new super-threats. Even England could not defeat Nazism on its own…

A more familiar historical parallel than the one with ancient Persia is the one Netanyahu drew between radical Islam and radical Nazism that likewise targeted the Jews as warmup for the conquest of Europe. Depending on their points of view, commentators on the current scene invoke Chamberlain at Munich as an augury of appeasement or Churchill before Congress after Pearl Harbor.

Wisse offers this formulation about the relationship of Jews to the broader society:

Netanyahu could not replace Barack Obama as leader of the free world. Unlike supermen in comic books or superheroes of animated film, he cannot protect America. But what Bibi could do, and did do, was to identify the dangers that the president and his followers have tried to obscure. Because of the cruelty directed against them in particular, Jews protect the world best when they best protect themselves

I believe Wisse’s understanding of human community is deluded. Her definition of civilization seems to come down to: the Jews and people who support the Jews against other people. She is living in 1938 (to cite both Fallows’s understanding, and the late Tony Judt). My piece on the Jewish condition has gotten a wide readership because it expressed sympathy for this Jewish understanding of history but said that it is anachronistic. Wisse is placing Iranians and Palestinians outside the boundaries of human community. In a global age, we have to have more evolved ideas of community.

Thanks to Peter Belmont.
CHINEZ cumpar PECHINEZ
CHINEZ cumpar PECHINEZ

Mesaje : 257
Data de inscriere : 21/09/2012

Sus In jos

Netanyahu’s consciousness-raising Empty traducere google

Mesaj Scris de CHINEZ cumpar PECHINEZ Sam Mar 07, 2015 2:27 pm

Discursul Netanyahu a Congresului continua sa livreze recompense pentru poporul american. Este greu să te gândești la un moment mare pentru cresterea gradului de constientizare cu privire la conflictul și rădăcinile sale. Discursul a expus aspecte importante în moduri care nimeni nu s-ar fi imaginat doar un an în urmă. Mass-media noastre vorbesc deschis despre preluarea politicii noastre externe de Israel, loialitatea politicienilor la Israel, gândirea paranoic dreptului israelian și neoconservatorii, și nedreptățile ocupației.

Iată un wrapup.

În primul rând, discuțiile iraniene istorice continuă. Grupul consultativ Orient spune că P5 + 1 și Iran sunt foarte aproape de o afacere. Călătoria lui Netanyahu accelerat doar procesul:

Intensitatea interacțiunii [Ioan] Kerry- [Javad] Zarif în Geneva în ultimele săptămâni a fost condus, în parte, prin angajamentul să prevină impactul prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a programat 3 martie , 2015 adresa la o sesiune comună a Congresului SUA, unde este de așteptat să se ralieze opoziția față de orice P5 + 1 afacere care permite Iranului să mențină orice capacitate îmbogățire activ.

neoconservatorii și ultra-sioniști sunt tot mai expuse. Anti Defamation League ia partea Israelului pe deasupra poziția SUA în declarația sa de susținere discursul lui Netanyahu la Congres. Din Abe Foxman și Barry Curtiss-Lusher

adresa pasionat și hotărât prim-ministrul Netanyahu a făcut clar la membri ai Congresului, poporul american, iar comunitatea internațională că un acord care lasă intact o cale de Iran pentru a realiza ambițiile sale pentru arme nucleare nu este suficient .

Unul dintre cele mai importante elemente ale discursului a fost mesajul transmis de Iran, atât prin prim-ministrul Netanyahu și de sprijinul a primit de la membri ai Congresului, că există îngrijorări serioase și legitime cu privire la direcția negocierilor și că iranianul Regimul nu ar trebui să-și asume o va primi drum.

MJ Rosenberg spune că discursul și drumbeat lobby-ul israelian pentru mai multe sancțiuni asupra Iranului si voi problema dublei loialitati o întrebare legitimă:

Netanyahu si AIPAC au făcut legitim să ne întrebăm pro-Israel evrei : cine ești loial? Aceasta este întrebarea care le cere.

AIPAC este, prin definiție, o organizat pe două loialitate:. sprijinirea politicii israeliene și liderii peste America

vedere Rosenberg Am ținut mult timp aici (și Ioan Judis lui). Ceea ce nu înseamnă că nu există over-the-top teorii ale conspiratiei despre lobby-ul Israel din întreaga lume. În Iran, presa este minunându faptul că puterea lobby-ul are limite. Haleh Esfandiari a Centrului Wilson în Wall Street Journal:

Între timp, mass-media iraniene și publicul au fost fascinați că președintele american în esență nu a îndeplinit cu prim-ministrul israelian, că vicepreședintele american a fost departe în timpul vizitei domnului Netanyahu, și că secretarul american de stat a fost în Montreux, Elveția, negocierea unui "afacere proastă" cu "inamicul" la fel ca și prim-ministru al Israelului adresat Congresului. Până de curând iranieni au fost convinși că lobby-ul israelian ruleaza guvernul SUA (o afirmație care anchetatorii mei si voi repetat atunci când am fost ținut în închisoarea Evin din 2007).
Comentatorul politic Ali Mottahar-Nia a susținut în ziarul Iran care domnul Netanyahu a mers la Congresul pentru că avertismentele sale nu a reușit să-i convingă oficialii occidentali și "toate săgețile sale vizează demolari o afacere au plecat razna."
Cea mai mare lucru despre discursul lui Netanyahu este că poporul american se trezesc la acest punct de vedere de lobby. Leon Wofsy la babord spune că apel disperat Netanyahu reflectă faptul că țara sa este obtinerea izolat pe plan internațional pentru persecutarea palestinienilor, care Netanyahu este conștient de faptul că, chiar politicienii americani sunt cu îndoieli cu privire la alinierea SUA și Israel, chiar în timp ce-i dau ovații în picioare:

Ce face ca [Netanyahu] disperată este amenințarea că diplomația gravă pune la politicile și ambițiile extremist dreapta guvern aripa lui Israel. Negocierile Iran relevă o fisură între interesele strategice ale Statelor Unite și cele ale ocupanți și expansionists Israelului. În timp ce aproape fiecare politician din America jura loialitate nemuritoare a lui Israel, și armamentele si fluxul de bani neabătut, există neliniște considerabilă despre constrângere politică americană în funcție de dorințele unui guvern israelian din ce în ce ostracizat.
Incredibil, nu Netanyahu a menționat "problema palestiniană", dar a fost cu siguranță în calculele sale. Procesul de negocieri reale, care implică mai ales o mare diversitate de guverne, ruleaza complet în contradicție cu formulele care au susținut și extins ocupația. Fie Israel ar putea să se bazeze pe Statele Unite, partenerul ei și ales "mediator", sau ar putea sfida chiar negociatorii americani prin extinderea așezărilor, construirea de pereți, sau rezistență cu forța militară fără discernământ combaterea.

Acum restul lumii începe să joace o parte semnificativă. Condamnarea apartheid, boicoturi, suport pentru un stat palestinian nu poate fi respinsă. În ciuda declarațiilor zgomotoase lui Netanyahu, în numele "tuturor evreilor", mulți evrei din Statele Unite și Israel sunt înfuriat de denaturare său de "Never Again" într-o justificare pentru oprimare și violență împotriva altora.

Ce zici de audiență Congresului lui Netanyahu, cei care l-au ovaționat el salbatic si sunt gata, la licitare lui, să facă tot posibilul pentru a subcotat Obama și doom negocieri?

Unii ar putea știu, nu în cazul în care cablurile de drum; alte Democrat pot fi ofensat, dar sunt prea intimidați pentru a protesta. Dar aici este amenințarea reală: spectacolul care Boehner a sponsorizat a fost nimic mai puțin decât adunarea unui partid război care vizează un control deplin asupra politicii externe și militare americane.

Bill Moyers și Michael Winship la Truthout avea o piesă hardhitting pe Sheldon Adelson, declarând că bani ultra-sionist este în spatele efortul lui Netanyahu de a "uzurpa politicii externe americane." Ei, de asemenea, spune că Congresul SUA este "sub degetul mare al unei puteri străine." Mai mult dovezi că lobby-ul supraestimat mâna. Pisica este din sac pe tema coada-Wags--câine.

Așa că Netanyahu a ajunge cel mai bun din ambele lumi Adelson lui - terminalul său de propagandă puternic în Israel [Adelson detine ziarele de dreapta din Israel] și a lui numerar campanie aici, în Statele Unite ale Americii. Combinate, acestea permit Netanyahu a uzurpa politicii externe americane ca el manipulează un Congresului SUA amabil îndrăgostit de milioane Adelson, a împingându-l spre dreapta pe Israel și Orientul Mijlociu.

Nu numai ca este acest cazinou Mogul șeful neoficial al Partidului Republican din America ("el cu normele de aur"), el este regele neîncoronat al lui Israel - David cu o presă de tipar și carnet de cecuri în loc de o praștie și o piatră. Toate acestea au venit în prim-plan în discursul lui Netanyahu de marți: SUA nu pot determina propria sa politică în Orientul Mijlociu și majoritatea în Congres sunt sub degetul mare al unei puteri străine.

Jim Fallows face o treabă zdrobitor la Oceanul Atlantic pentru a contracara isterie lui Netanyahu. Acest cuvânt apare cu regularitate în punctele de vedere ale discursului pe care el este posta. Ultima sa citează un istoric anonim:

Istoria oferă o serie deprimant mare de state mici care percep pericol de vecini mai mari, bine înarmați, imprevizibile. Acesta oferă cel puțin faptul că multe exemple de amenințări la adresa existenței evreiești au continuat într-o anumită regiune. Reiterarea constantă a acestui eveniment special, [nazist din perioada Holocaustului] realizează puțin mai mult decât amuțire jos discursul:. Este echivalentul istoric al hollering

Pentru a parafraza Levi-Strauss, Holocaustul nu este deosebit de bine să ne gândim cu. Extremitate său servește ca o măciucă. Utilizarea sa este aproape mereu destinat să taie dezbatere sau critică, să profite la sol mare moral, și în mod ideal de a incita panica. Nu știu cel mai bun răspuns la amenințarea iraniană, care iau în serios. Dar bănuiesc isterie este nefolositoare și dacă e adevărat, așa ridică spectrul Holocaustului, ca Netanyahu nu de fiecare dată când discută acest subiect.

Adresați-istoric-ul mediu dacă în trecut se repetă. O să-ți spun că nu face - doar că uneori rimează.

Aceasta a fost o cerere centrala de posturi istorice de aici. Reiterând John Lukacs.

Oh, și pentru isterie, citește Ruth Wisse la Weekly Standard, în mod repetat, asemănându iranieni la naziști.

Fără îndoială toată lumea ar fi preferat discursul lui Netanyahu a fi dată de comandantul suprem al superputere a lumii, mai degrabă decât de liderul stat evreiesc, dacă numai pentru că puterea devreme sau mai târziu american vor fi necesare pentru a învinge noile super-amenințări. Chiar Anglia nu a putut învinge nazismul pe cont propriu ...

O paralelă istorică mai familiar decât cel cu vechea Persie este unul Netanyahu a atras între islamul radical și nazismului radical care, de asemenea, vizate evreii ca warmup pentru cucerirea Europei. În funcție de punctele lor de vedere, comentatori de pe scena curent invoca Chamberlain la München ca o prevestire de conciliere sau Churchill înainte Congresului după Pearl Harbor.

Wisse oferă această formulare despre relația evreilor a societății mai larg:

Netanyahu nu a putut înlocui Barack Obama ca lider al lumii libere. Spre deosebire de supraoameni în cărți de benzi desenate sau super-eroi de film de animație, el nu poate proteja America. Dar ce Bibi ar putea face, și a făcut, a fost de a identifica pericolele care președintele și urmașii săi au încercat să obscur. Din cauza cruzimii îndreptate împotriva lor, în special, evreii proteja lumea mai bună atunci când se proteja cel mai bine

cred că înțelegerea Wisse a comunității umane este amăgit. Definiția ei de civilizație pare să vină până la: evrei și cei care sustin pe evrei împotriva altor persoane. Ea locuiește în 1938 (pentru a cita atât înțelegerea Fallows, iar regretatul Tony Judt). Piesă mea cu condiția evreiască a devenit o cititori larg, pentru că și-a exprimat simpatia față de această înțelegere evreiască a istoriei, dar a spus că este anacronic. Wisse este introducerea iranieni și palestinieni în afara granițelor comunității umane. Într-o epocă la nivel mondial, trebuie să avem idei mai evoluate ale comunității.

Datorită Peter Belmont.
CHINEZ cumpar PECHINEZ
CHINEZ cumpar PECHINEZ

Mesaje : 257
Data de inscriere : 21/09/2012

Sus In jos

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum