ARISTOTEL despre STAT, LEGI si ENIGMATICA TARA DINTRE NEGURI , TARA DE LA PONTUS EUXINUS

STATUL
IV (VII), 2.5. La toate neamurile puternice şi capabile să domine, este în cinste această aptitudine, de exemplu la sciţi, perşi, traci şi celţi. La sciţi, nu era îngăduit acelor care nu omorâseră nici un duşman să bea la sărbători din cupa trecută din mână în mână.
VIII (V), 2.11. Apoloniatii, care locuiesc pe malul Pontului Euxin, au cunoscut răscoale, pentru că aduseseră pe străini în mijlocul lor.
VIII (V), 5.1. Schimbările de regim au loc în oligarhii mai ales în două chipuri foarte evidente: unul, când se fac nedreptăţi mulţimii, (căci atunci orice cetăţean poate deveni şef [al unui partid], mai ales când se întâmplă să ajungă conducător al cetăţii unul dintre membrii oligarhiei, precum s-a întâmplat cu Lygdamis din Naxos, care a fost după aceea tiranul naxienilor. Dar, în funcţie de cei care încep o astfel de răscoală, ea prezintă deosebiri: uneori răscoală se face chiar de către cei bogaţi care nu iau parte la magistraturi, deoarece foarte puţini sunt cei care ocupa demnităţi. Aşa s-au petrecut lucrurile la Massalia, Histria, Heracleea şi în alte cetăţi. Într-adevăr, cei ce nu participaseră la magistraturi au provocat tulburări, până când au fost admişi la ele, la început fraţii cei mai mari şi, apoi, şi cei care erau mai tineri. În unele locuri, tatăl şi fiul nu exercită puterea în acelaşi timp, iar în altele, fratele mai mare cu cel mai mic. Acolo, oligarhia s-a apropiat mai mult de un regim constituţional, la Histria sfârşind prin a deveni o democraţie. La Heracleea, de la un număr mai mic [de oameni investiţi cu autoritate] s-a ajuns la şase sute.

VIII (V), 5.5. La fel se întâmplă şi când acei care alcătuiesc tribunalele nu sunt la cârma statului. Aceştia, încercând să dobândească bunăvoinţa poporului, prin chipul în care împart dreptatea ajung să schimbe întocmirea cetăţii, cum s-a petrecut la Heracleea în Pont. Câteodată unii încearcă să producă tulburări, alţii fură banul public, de unde se ivesc dezbinări între primii sau lupte împotriva jefuitorilor, precum s-a întâmplat în Apolonia Pontului.

METEOROLOGICELE
I, 10.6. Roua se iveşte pretutindeni când bat vânturile din sud, nu cele din nord, afară de regiunile Pontului. Acolo, dimpotrivă: când bat vânturile din nord, apare rouă, iar când bat cele din sud, nu apare. Cauza acestui fenomen este aceeaşi pentru care apare rouă pe vreme caldă şi nu rece. Vântul din sud produce căldură, iar cel din nord frig. Este aşa de rece, încât cu frigul sau anihilează căldura vaporilor. În Pont, vântul din sud nu aduce atâta căldură, încât să se producă vapori. Dar vântul din nord, apăsând cu frigul sau întreaga regiune, aduna căldura şi înlesneşte o evaporare mai abundenţă.
I, 13.19. Din Pirinei (munţi ce se afla în ţara celtica spre apusul echinocţiului) curg Istrul şi Tartessos. Acesta din urmă [se varsă] dincolo de Coloanele [lui Heracles], iar Istrul [curge] prin toată Europa, [pentru a se vărsa] în Pontul Euxin.
POVESTIRI MINUNATE
105 (112). Se spune că Istrul izvorăşte din Pădurea Hercinică, se desparte în două şi o parte se varsă în Pont, iar cealaltă în Adriatică. Dovada acestui fapt este ceea ce am văzut nu numai în vremea noastră, ci [ceea ce s-a putut constata] mai ales în timpurile mai vechi, cum că locurile de acolo erau nenavigabile. Se spune că Iason ar fi intrat cu corabia pe lângă Stâncile Cianee şi ar fi plutit pe Istru: se aduc mai multe dovezi în sprijin, printre altele se arata altare construite în acel loc de Iason, iar într-una din insulele Adriaticii un templu al zeiţei Artemis, înălţat de Medeea.
141 (153). Se spune că otrava scitică, în care ei înmoaie săgeţile, se ia de la vipere. Sciţii pândesc, precum se pare, viperele ce sunt gata să nască pui. Le prind şi le lăsa să putrezească câteva zile. Când socotesc că viperele au putrezit de tot, toarnă sânge de om într-o ulcică şi o îngroapă, astupată, în bălegar. După ce şi acest sânge a putrezit, lichidul, asemănător apei, de deasupra sângelui îl amesteca cu veninul viperei şi astfel fac o otravă ucigătoare.
168 (182). Fluviile Rin şi Istru curg în partea de nord, trecând unul pe lângă germani, altul pe lângă peoni. Vara, cursul lor este navigabil, iarna însă ele îngheaţă din pricina frigului, iar oamenii pot trece călare, ca şi cum ar fi o câmpie.
PROBLEME
XIX, 28. De ce se numesc legi unele cântece? Oare pentru că, înainte de cunoaşterea literelor, legile se cântau, ca să nu se uite, precum este însă obiceiul la agatârşi? De aceea au dat primelor cântece care au fost compuse după apariţia literelor aceleaşi nume ca şi celor dintru început.
XXIII, 6. De ce este mai albă apa mării din Pont decât cea din Egeea? Oare din cauza refracţiei luminii din mare în aer? În jurul Pontului aerul este des şi alb strălucitor, aşa încât şi suprafaţa marii apare la fel. Cel din Egeea însă este albastru, fiindcă e curat până în depărtare şi, în chipul acesta, marea, care reflectă lumina, apare astfel. Sau poate pentru că lacurile sunt mai albe decât marea, iar Pontul are înfăţişarea de lac, din pricină că se varsă în el multe fluvii ?

XXV, 6. De ce în Pont sunt şi geruri şi zădufuri? Oare din pricina desimii aerului? Iarna nu poate să fie străbătut de căldură, iar vară, când se înfierbântă arde din pricina desimii.