”Vizitiul” Ponta

Revolta spontană de la Pungești reprezintă o replică contemporană a revoltelor țărănești din perioada interbelică. Au lipsit topoarele și furcile, dar tipul de revoltă a fost același: marcat de mânie și înverșunare. Nici de această dată guvernanții nu vor să recunoască că au greșit. Într-un interviu cu moderator ”pupincurist”, Victor Ponta a declarat cu emfază, că nu poate să țină cont de părerea unei minorități  în detrimentul majorității. Ca și cum, în afară de amărâții de la Pungești, restul românilor și-ar fi declarat acordul total pentru exploatarea gazelor de șist.Victor Ponta susține că gazele de șist obținute din subsolul românilor vor fi livrate tot românilor, firma ”Chevron” nefiind decât un soi de intermediar  care ”mulge” laptele de la vacile din fermă, pentru că este singura care deține aparate de muls, pe care îl livrează ulterior celor care dețin în propietate vacile. Ca de fiecare dată, cu mare tupeu, primul ministru minte de îngheță apele. Partitura discursului public conține aceași motivație falsă, respectiv asigurarea independenței energetice. Uite așa, are primul ministru o ”pohtă ce-o pohtește!”,  pe care vrea să și-o împlinească, chiar dacă nu va mai fi prim-ministru după 2016. De fapt, –zice el!-  tot ceea ce se întâmplă acum reprezintă doar niște oribile diversiuni menite a reprezenta   interesele ”cuiva”. ”Nu există niciun pericol de poluare a pânzei freatice pentru că forarea se face la mii de metri, iar pânza freatică se află la câteva zeci de metri! Ce afirmă stimabilul? De când este ”dom’ procuror”, un așa de mare geolog? În realitate șmecherașul nostru prim-ministru aplică tactica ”bumerangului”: ”Dacă se fac diversiuni contra, de ce să nu fac și eu diversiuni pro?” Nu se poate aprecia  ce se întâmplă cu adevărat în subsol după aplicarea fracturării hidraulice pentru că nu există un mod de calcul al traseului infiltrațiilor de gaze. Se poate calcula traseul unui satelit care parcurge traseul până la planeta Marte prin spațiul cosmic, cu ajutorul ecuațiilor diferențiale. Este însă imposibil de calculat traseul infiltrațiilor de gaze după eliberarea lor prin fracturare hidraulică din rocile de șist.Victor Ponta suferă de sindromul paranoic al tuturor conducătorilor comuniști, care știau totul și făceau totul. Nu a înțeles nicio clipă că viitorul unei țări nu poate fi asigurat decât prin eforturi implementate prin formula ”în echipă”, bazată pe colaborare și interdisciplinaritate.   Acest lucru ar fi reprezentat în primul rând o judecată de pe poziții profesioniste a opțiunii de exploatare a gazelor de șist, pentru deciziile luate, nefiind permisă existența  niciunui gram de voință politică. Așa-zisa ”grijă” pentru ”independența energetică” a țării ascunde interese parșive, pe care le putem intui datorită înverșunării cu care apără primul ministru exploatarea gazelor de șist. În afară de Victor Ponta, de yes- womena Rovana Plumb și de băieții deștepți și șmecheri de la ANRM, nimeni nu știe care este stadiul real al lucrărilor de explorare- exploatare a gazelor de șist din județul Vaslui și Constanța. Deși, tot Victor Ponta, se jură că cel puțin patru ani de acum înainte, vom avea de-a-face  doar cu o activitate de prospecțiuni. Urmând ca alții care vor veni după el, să de-a drumu la exploatare, abia atunci urmând ca România să înflorească. În consecință, jandarmii care i-au ”îmbrâncit” pe oameni, primarul care a vândut terenul statului firmei ”Chevron”, președintele Consiliului Județean care a făcut un loby deșențat, în favoarea exploatării gazelor de șist, nu au nicio vină. Ei și-au făcut doar datoria și nu pot fi sub nicio forma împiedicați de o minoritate, precum cei 200 de săteni de la Pungești. Nesocotirea voinței cetățenilor români și continuare unor proiecte dezavuate de imensa majoritate a locuitorilor țării reprezintă un exces de putere manifestat de premier în îndeplinirea mandatului încredințat. De regulă, aceste excese de putere, inflamează societatea și produc convulsii sociale. Treptat, promotorii acestuia devin nepopulari și sunt urâți profund de populație. Victor Ponta va cădea fără îndoială în groapa pe care și-o sapă singur în prezent, cu inconștiență și cinism. Dacă ne-am fi aflat  în prezența unui ”salvator al neamului”, populația ar fi simțit acest lucru și ar fi dat crezare spuselor lui Victor Ponta.Macheavelismul primului ministru este mult mai rafinat și mai periculos decât cel al președintelui Băsescu, deoarece acesta dispune de mult mai multe pârghi de manifestare a acestuia. Victor Ponta este fără îndoială un om inteligent, căruia îi merge mintea. Necazul este că îi merge în imensa majoritate a timpului doar la rău și mai puțin la bine. De ce așa? În spatele acestui comportament se află fără îndoială un interes ascuns, care înlătură manifestarea bunei credințe, a bunului simț și a onestității. Ce îi lipsește totuși lui Victor Ponta să fie fericit pe deplin? Mai mulți bani, sau mai multă putere? Sau poate amândouă! Este momentul să i se spună primului ministru că este atins de ”beția puterii” și că este momentul să se trezească la realitate. Să nu mai îndrăznească să spună niciodată: ”Vreți să ne batem în câți oameni putem aduce? Vorbesc în țară și aduc 10.000 sau 100.000, sau și mai mulți!”
http://www.ziuaveche.ro/opinie/%E2%80%9Dvizitiul%E2%80%9D-ponta-194189.html

Circula, pe vremuri, un banc licenţios, cu o amantă de securist care, dornică să facă amor franţuzeşte, îşi scotea iubitul pe balcon şi-l punea să ciocăne la uşă şi să spună „Se moa!”, când îl întreba ea „Chi e?”. Şi tot aşa, tot aşa, până când ăsta, îngheţat de frig şi cu bărbăţia compromisă, izbucnea: „Da’ deschide, fă, odată, că se moa ie!”. În situaţia asta se găseşte România acum. Pe de o parte e statul, care se moaie de la zi la zi, pe de alta e un premier poliglot, transformat din tocilarul abstinent de acum un an, în derbedeul clasei, care vine la ore numai şi numai cuprins de beţia puterii.

Am avut impresia că, după chiolhanul de vara trecută, încheiat cu o amară mahmureală şi cu multă zeamă de varză nemţească, Ponta nu se va mai lăsa îmbătat de putere şi va conduce ţara pe trezie. Uite însă că, de câteva săptămâni încoace, el a dat-o iarăşi pe drojdeală, asumându-şi cu tărie nişte măsuri cel puţin suspecte. După ce l-a demis în doi timpi şi trei mişcări pe procurorul Papici, care ameninţa să-i bage la puşcărie amicul de beţie a puterii, pe Dragnea, premierul l-a dat afară şi pe directorul Institutului Geologic Român, Ştefan Marincea, pentru că omul îndrăznise să scoată la iveală nişte documente nu tocmai liniştitoare, referitoare la Roşia Montană. Mesajul, pentru angajaţii statului, a fost clar: mişcaţi în front, vă zbor.

La doar câteva zile, Ponta a băgat placa favorită cu care strămoşul său, Ion Iliescu, ne-a spart capetele în 14-15 iunie 1990: „Nu vreau să ne întoarcem la anii ‘30, când îşi făceau legionarii de cap pe străzile Bucureştiului”. În consecinţă, el a cerut jandarmeriei să intervină dur „dacă se trece linia roşie, care este agresiunea, încălcarea unor drepturi fundamentale, inclusiv dreptul de proprietate şi blocarea unor drumuri şi împiedicarea intereselor legitime ale acestei ţări”, uitând că, acum un an jumate, chiar el îndemna lumea să blocheze drumuri. Ca o stranie coincidenţă, la Pungeşti jandarmii tocmai îi articulaseră pe băbuţele „neonaziste” şi pe „legionarii” octogenari, lăsându-i leşinaţi prin şanţuri, probabil pe considerentul că abia se mai ţineau, bieţii bătrâni, în baston şi le-au mai dat şi ei unul. Pe spinare. Şi de astă dată, mesajul a fost la fel de clar: ieşiţi în stradă, vă calc în picioare.

Pentru ca totul să culmineze cu numirea lui Andrei Zaharescu, ex-şpăgarul de la ProTV, Antena 1, etc, etc, în funcţia de consul general în Africa de Sud. Întrebat, de ziariştii uluiţi, ce anume îl recomandă pe zaharisitul ăsta pentru o asemenea demnitate, că omului niciodată nu i-a plăcut să vâneze lei, acceptând doar şpăgi în valută, Ponta a răspuns, ţâfnos: „EU!”. Cu alte cuvinte, nu guvernul, nu Parlamentul, nu alte oficialităţi decid în România cine anume e numit şi unde, ci Ponta, devenit, peste noapte, Statul însuşi, mai ceva ca Regele-Soare.

Pe cât se poate omeneşte prevedea, acesta e doar începutul, dar un început care nu prevesteşte nimic bun. Acum două milenii şi mai bine, tiranul Sylla, implorat de prieteni să-l ierte pe junele Cezar, nepotul lui Marius, cel mai crâncen duşman al său, a rostit: „Fac cum vreţi, dar să ştiţi că în acest tânăr zac mai mulţi Mariuşi”. Avertismentul ăsta e la fel de valabil şi pentru Ponta, aşa că să nu ziceţi că nu v-am zis: „În acest tânăr zac mai mulţi Ceauşeşti!”.http://www.academiacatavencu.info/actualitate/academia-te-invita-la-concert-proconsul-general-se-da-in-stamba-la-brasov.html

Atacul unor exaltaţi împotriva ministrului Daniel Barbu în Centrul Vechi al Capitalei i-a picat foarte bine premierului PSD, Victor Ponta. Domnul Ponta a găsit astfel un motiv perfect pentru a le cere jandarmilor să intervină cu fermitate atunci când protestatarii depăşesc linia roşie. Jandarmii care vor fi trimişi să-i alerge pe hipsterii cu pălăriuţe din Piaţa Universităţii ori pe ţăranii cu căciuli de miel de la Pungeşti vor avea o mare problemă, pentru că domnul Ponta nu le-a arătat unde se află linia roşie. Jandarmii trebuie să acţioneze ţinând cont de legile şi de regulamentele existente, şi nu după vorbele spuse la televizor de premierul PSD. În caz că vor apărea victime ca urmare a intervenţiilor, cei care vor plăti vor fi subofiţerii şi ofiţerii, şi în niciun caz prim-ministrul.

Victor Ponta vorbeşte acum despre anarhiştii şi despre legionarii care acţionează împotriva intereselor României cu aceeaşi uşurinţă cu care, în urmă cu trei ani, vorbea despre faptul că regimul Băsescu le-a pus glonţ pe ţeavă jandarmilor trimişi în faţa sindicaliştilor ieşiţi în stradă.

În 2010, opozantul Victor Ponta striga în gura mare: „Jandarmilor li s-a spus că, astăzi, va fi o lovitură de stat. Li s-a dat muniţie. Fac un apel să înţeleagă că nu trebuie să facă ceea ce le spune Băsescu, aşa cum n-au făcut nici când le-a spus Ceauşescu să tragă în oameni. Este foarte grav ce se întâmplă. (…) Uitaţi-vă câţi jandarmi sunt aici. Ca să ce? Să se lupte cu poporul român? Şi ei fac parte din poporul român”.

De când Daniel Barbu a fost alergat prin Centrul Vechi al Capitalei, iar ţăranii au început să stea de veghe prin smârcurile de la Pungeşti, Victor Ponta se comportă ca şi cum ar fi şeful Jandarmeriei, şi nu premierul României şi liderul unei alianţe care a câştigat 70% din voturile poporului român, pentru că a ştiut să-i plângă de milă pe motiv că nimeni nu-l ascultă şi nu-l bagă în seamă. Datoria lui Victor Ponta este aceea de a le explica oamenilor, pe înţelesul lor, de ce România are nevoie de începerea exploatării rezervelor de aur şi de gaze. Victor Ponta nu trebuie să trimită jandarmi la Pungeşti, ci specialişti, care să le spună sătenilor dacă este sau nu periculoasă exploatarea gazelor de şist şi ce beneficii vor avea ei şi România de pe urma acestei afaceri. Dar, probabil că domnul Ponta nu are suficiente argumente din care să rezulte că mediul nu va fi distrus şi că românii şi România vor avea de câştigat din afacerile pe care vor să le deruleze Roşia Montană Gold Corporation şi Chevron.

Victor Ponta ştie doar că misiunea sa este să dea drumul lucrărilor de la Roşia Montană şi de la Pungeşti. Punct. Iar pentru asta nu are nicio reţinere să-i trimită pe jandarmi să-i ciomăgească pe legionarii, pe anarhiştii şi pe toţi ceilalţi duşmani ai poporului, susţinând că numai astfel va putea duce România pe cele mai înalte culmi de progres şi civilizaţie.
http://www.cotidianul.ro/victor-ponta-seful-jandarmeriei-224819/

Nu este Traian Băsescu, chiar dacă preşedintele continuă să atace politica economică a guvernului şi pe şeful acestuia. Nu este nici Vasile Blaga, liderul singurului partid de opoziţie, care cheamă parlamentarii „responsabili” să nu voteze bugetul. Nu este nici măcar Crin Antonescu, chiar dacă a intrat, de la o vreme, în rolul personajului „bun”, care salvează lumea de la potopul fiscal, revărsat de premier. Adevăratul duşman al lui Victor Ponta este el însuşi. Cu fiecare vorbă pe care o spune, îşi mai bate un cui în talpă. Iar actualul prim-ministru vorbeşte prea mult.
Lungul său discurs rostit sâmbătă, la Sala Palatului, umplută până la refuz cu aleşi şi lideri locali ai PSD, este ancorat într-o realitate paralelă. În această dimensiune, România merge într-o direcţie bună, oamenii sunt mulţumiţi şi recunoştiinţa lor faţă de alianţa la putere se vede în sondajele de opinie, unde – a repetat prim-ministrul – „USL nu a pierdut niciun procent”. Cufundat în această proiecţie trandafirie, în care pare să creadă sincer, Victor Ponta a ţinut o cuvântare triumfală cu mesajul narcisist „Eu sunt marele conducător al celui mai competent guvern şi al celui mai puternic partid”.
Egoul actualului premier a fost dintotdeauna supradimensionat, însă de data aceasta, a dat pe de lături, domnul Ponta plasându-se deasupra partidului şi statului, de unde (mai abitir decât Băsescu-Zeus de acum câţiva ani) le cere supuşilor să nu-l dezamăgească şi adversarilor să se teamă. PSD a primit sarcina să câştige europarlamentarele: „Dacă, pe 25 mai, PSD va fi pe primul loc în toate judeţele, atunci îmi veţi confirma mie,  aliaţilor şi adversarilor noştri că PSD este acel partid puternic de care ne place să vorbim”. Justiţia trebuie să răspundă şi ea obsesiilor dlui Ponta: „Nu-mi doresc decât un singur lucru - să avem o justiţie independentă, care să-i pedepsească pe toţi cei care încalcă legea, să nu-i persecute pe cei care au încalcat legea, dar fac parte din adversarii politici ai lui Traian Basescu”. Măsurile guvernamentale cu caracter reparatoriu sunt rezultatul voinţei personale, nicidecum al uneia colective sau decizia altor factori, precum despăgubirile câştigate de profesori în instanţă împotriva Cabinetului Boc. „Mă mândresc cu acest lucru!”, spune dl Ponta despre reîntregirea salariilor şi pensiilor tăiate de Guvernul PD-L, vorbind despre plata despăgubirilor pentru profesori la aceeaşi persoană întâi – „Mă bucur foarte tare să plătesc aceşti bani, sunt un drept al lor, câştigat” – ca şi cum i-ar da din contul personal. Climaxul încântării de sine este atins în fraza: „Am luat şi am anunţat măsuri care se adresează celor mulţi, celor care au nevoie de ajutor, care au nevoie de sprijin”.
După ce a lovit cetăţenii cu impozite pe stâlpi, cabluri, trotuare şi conducte, cu creşterea taxelor locale şi a accizelor la carburanţi, fluturându-le compensaţii ipotetice, premierul Ponta îi insultă, suflându-le aşa zisa sa mărinimie în faţă. Discursul său lăudăros vine nu doar împotriva aşteptărilor populare, ci contra speranţelor partidului. Primarii şi consilierii locali voiau susţinere financiară, nu comenzi politice, ei plângându-se în cor că nu au bani de investiţii şi nu pot face nimic din ce-au promis. „Nici eu nu m-aş vota!”, a răbufnit unul dintre ei.  În aceste condiţii, obiectivul „Să luăm totul!”, strigat cu voce de soprană  de Mircea Geoană, şi îmbrăţişat de Ponta-„Pacificatorul” va fi definitiv compromis. Însă acesta din urmă n-a greşit, cum n-a plagiat.
http://www.gandul.info/puterea-gandului/adevaratul-dusman-al-lui-victor-ponta-11655825