TUPEU DE BORFAS - Nemeth Zsolt de la MAE maghiar

Duminică, afectat probabil de caniculă, un oficial maghiar, Nemeth Zsolt, vizitator frecvent al României, deși neinvitat de nimeni a anunțat ritos și infatuat că Ţinutul Secuiesc este o "regiune unitară şi indivizibilă", relatează Mediafax. "Poate că noul plan de reorganizare administrativă nu ia în calcul acest lucru, însă Ţinutul Secuiesc este o regiune unitară şi indivizibilă. Va veni o vreme când acest lucru va fi recunoscut prin trasarea liniilor de reorganizare administrativă", a declarat Nemeth Zsolt, secretar de stat în cadrul Ministerului ungar de Externe, într-un discurs susţinut la inaugurarea (încă) unei porţi care marchează intrarea în așa zisul Ţinut Secuiesc.
Ultima ieșire publică a oficialului maghiar pe teritoriul României face parte dintr-o serie nesfârșită de declarații fistichii ale reprezentanților Budapestei pe tema regionalizării și configurarii unei noi frontiere interne în mijlocul țării noastre. Așa zisul steag secuiesc al pseudo-ținutului secuiesc a devenit un simbol etnic cu conotații profund șovine. Șovinismul mizează pe ațâțarea vrajbei naționale și a urii între popoare sau între naționalități conlocuitoare, propagarea rasismului și exclusivismului național.
Denumirea de Tinutul Secuiesc este o denumire etnică, o expresie a intoleranței, doarece exclude din start populația autohtonă din județele Harghita-Covasna și pe toți cei de alte etnii din zonă. Românii, deși au fost supuși unui proces intens de asimilare și epurare etnică în ultimii 250 de ani, încă mai există în zonă. Denumirea de Ținut Secuiesc e un simbol si un vehicul al epurării etnice. Într-o manieră tipic manipulativă corifeii maghiari ai temei autonomiei compară Ținutul Secuiesc cu Țara Oașului sau Țara Maramureșului. Însă denumirea de Țara Maramureșului nu este o denumire etnică, ea nu-i exclude pe ucrainienii, nemții, țiganii și nici măcar pe ungurii de acolo.

Secuii - o minoritate inventată

Partea cu adevărat ridicolă a temei autonomiei secuiești este că în realitate secuii nu prea există, cel puțin așa reiese din datele statistice. La adresa web a Institutului Național de Statistică (http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol1/titluriv1.htm) găsim datele cu privire la populația din România, asa cum este ea descrisă prin oglindirea statisticilor și a recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002. Se observă, mai întâi de toate, că nu s-a declarat nimeni în clar secui, la recensămintele trecute, iar cum udemeriștii au fost la guvernare muultă vreme e greu de crezut că cineva ar fi putut să-i impiedice pe “secui” – dacă ei chiar ar exista în numar mare, să se declare ca atare.
În tabelele ce cuprind indicatori cu privire la etnie, nu se găsește picior de “secui”. Asumând ideea că poate sunt cuprinși în zona “alte naționalități”, undeva după țigani, tătari, pecenegi, turco-slavi, cumani, amerindieni, bozgori, șogori etc am căutat datele statistice, la nivelul intregii țări la rubrica "altă etnie" – și rubrica "etnie nedeclarată". Cum “secuii” pretind că ar fi justificați la dreptul unui așa zis “ținut secuiesc”, undeva în arealul românesc definit de județele Covasna – Harghita, am căutat în aceste două zone să vedem care sunt cifrele celor de “altă etnie” și celor cu “etnie ndeclarată”, între care s-ar putea să fie ascunși “secuii” nostri si am separat următoarele cifre: 27 de persoane de altă etnie și 81 cu etnie nedeclarată - în Covasna, și 45 de persoane de altă etnie și 131 cu etnie nedeclarată în Harghita. 108 plus 156 de persoane respectiv 264 de etnici mai aparte ar putea fi suma totală a celor care se pretind a fi “secui” în județele Covasna – Harghita. Până una alta apare ca evident ridicolă pretenția acordării unui “Ținut”celor 264 de presupusi “secui”. Eventual li s-ar putea oferi o porțiune din parcul Cișmigiu, alături de fazani, lebede și rațe tărcate.

Steagul secuiesc - un simbol antimaghiar la origine, folosit diversionist chiar de cei care i-au deznationalizat pe secui

Partea și mai amuzantă este că secuii care existau pe vremuri au ucis, în secolul 14, mai multi unguri decât sunt acum în Bucureşti. Iar așa zisul drapel secuiesc este de fapt un simbol antimaghiar. Steagul arborat astăzi de secui este stindardul iobagilor secui care s-au ridicat împotriva stăpânirii maghiare și s-au alăturat lui Mihai Viteazul în bătălia de la Șelimbăr, la 28 octombrie 1599.
Victoria lui Mihai Viteazul la Șelimbăr, și cu aportul secuilor, a determinat momentul intrării triumfale a acestuia în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, orașul unde s-a celebrat ulterior prima Unire a tuturor românilor. Mihai Viteazul devenea la 27 mai 1600, “Domn al Ţării Româneşti, al Transilvaniei şi a toată Ţara Moldovei” și cu sprijinul militar al luptătorilor secui care au participat alături de oştile muntene contribuind la prima unire a celor trei Ţări Româneşti.
Un muzeograf din Sfântu Gheorghe, a preluat, în 2004, modelul steagului de campanie militară a pedestraşilor secui si astfel s-a ajuns la o întorsătură tragi-comică prin care aspirațiile autonomiste maghiare să fie susținute imagologic cu un drapel al celor care au luptat din răsputeri împotriva grofilor maghiari.
Secuii nu sunt maghiari (fino-ugrici). Ei sunt o populaţie turanică, care a fost asimilată cu forța de maghiari. Din toate punctele de vedere - istoric, lingvistic şi chiar genetic, secuii nu sunt unguri, ci o minoritate cu o identitate specifică şi diferită de cea maghiară. În vechea Transilvanie a existat un Ţinut al secuilor, dar din 1867, dupa instaurarea monarhiei dualiste austro-ungare, a fost desfiinţat chiar de administraţia maghiară. Din 2004 maghiarii (tocmai ei!) vorbesc din nou de un Ţinut al secuilor, pe care îl revendică în numele unei populații căreia i-au distrus reperele identitare. Cu atât mai ipocrită este retorica oficialului de la Budapesta pentru un așa zis ținut secuiesc care acoperă Harghita si Covasna, județe ce primesc mai multi bani de la bugetul statului român decât dau prin impozite și taxe locale. Bucureștiul finanțează toate instituțiile publice ocupate de maghiari, salariile și toate investițiile, inclusiv cele în limba maghiară. Ungaria nu finanțează nimic, doar cere, la nesfârșit, ceea ce nu-i aparține, folosindu-se cu cinism de tema asa zișilor secui ce nu depășesc suma microbiștilor alfabetizați prezenți pe un stadion la un meci de fotbal.

George Roncea