Germania? Germania!

Pentru un cetatean al spatiului numit Osteuropa (Östliche Europa), germanofon si de multe ori germanofil, pozitionarile Germaniei in actuala criza Ucraineana au fost un fel de dus rece in mijlocul iernii si o trezire la o realitate pe care nu vroiam sa o accept, desi istoria mai veche sau mai noua ma obligau sa o fac.

putin-merkelAm crezut intr-o Germanie care pentru prima oara in istoria ei isi va ocupa locul de lider in spatiul in care traieste pasnic, prin logica, ambitia, munca grea si ordonata, prin chibzuinta care caracterizeaza aceasta natiune si prin principii care slujesc binele comun al tuturor celor care doresc un viitor mai bun pentru ei si pentru generatiile urmatoare. Mi-am dorit o Germanie constienta de obligatiile ei ca lider acceptat de o majoritate a natiunilor europene, nu la nivel politic, ci la nivelul cetateanului rational si informat care doreste sa inteleaga si sa accepte prezentul si sa-si construiasca viitorul. Nu vreau ca urmasii mei sa invete chineza inainte de a cunoaste germana din simplul motiv – noi traim impreuna in Osteuropa!

Probabil ca nu a fost sa fie. Vocile latinilor (si ale altora) de la Pirinei pana in Alpii italieni si Carpatii nostri, de la Lisabona si pana la Atena nu au contat pentru mine socotindu-le un fel de invidie a “dezordonatilor” sudici impotriva rigoarei nordice. Am gresit.

Germania are grija numai de Germania, interesele ei, si “binele comun” nu poate fi decat cel care slujeste statul european numit formal Bundesrepublik Deutschland.

Intr-un studiu publicat de mine la sfarsitul anului 2012 (Germania miracolelor – Wirtschaftswunder) incercam sa sustin faptul ca Germania a fost ajutata mai mult de dusmanii ei decat de aliatii si prietenii ei, cred ca argumentele pe care le-am adus in acest studiu sustin teza mea. Este comportamentul german de astazi un fel de tribut adus “dusmanilor” de la rasarit sau o continuare a politicilor inaugurate de Willy Brandt, Neue Ostpolitik, sau cele ale lui Helmut Kohl (cu Egon Bahr) care supravituiesc pana astazi. Ma refer bineinteles la cunoscutul ”Wandel durch Annaeherung” (“Schimbarea prin apropiere”). Apropierea am vazut-o, ceea ce nu am vazut a fost schimbarea.

Multi “dusmani” au ajutat Germania sa devina ceea ce este astazi. In primul rand Truman, care a inteles toate lectiile invatate la Weimar. Marshall a inteles ca cei 1,5 miliarde de USD la valoarea anilor ’50 sunt o investitie mult mai buna decat un nou razboi in Europa. Exact ceea ce trebuia pentru a pune pe picioare si in miscare o tara in ruine, creand in 10 ani un miracol economic – Wirtschaftswunder.
Germania este fara indoiala o tara democratica, cu institutii extrem de eficiente, care monitorizeaza si regleaza relatiile institutiilor statului German. Cercetatorul sau jurnalistul interesat poate primi aproape orice informatie, de la doarele STASI si pana la declaratiile de avere (exacte si concrete) ale demnitarilor germani. Un singur lucru este mai putin accesibil –povestea unificarii (reunificarii) Germaniei, inceputa la 28 noiembrie 1989 si terminata la 3 octombrie 1990. Multe pete albe pe istoria evenimentelor petrecute cu o viteza uluitoare, care au culminat cu reunificarea, care s-a petrecut, desi majoritatea protagonistilor (parti interesate) din afara Germaniei au fost impotriva ei. Cei mai energici au fost Margaret Thatcher si François Mitterrand, dar si alti parteneri europeni s-au impotrivit activ si cu multa insistenta, ma refer la premierul italian Giulio Andreotti si in special la fostul premier olandez Ruud Lubbers.

Pana la urma lucrurile s-au aranjat, probabil folosind metoda est-germana de “schmiergeld”. Rusia lui Gorbaciov a primit 56 de miliarde de DM, SUA probabil nimic, nu se stie insa ce a primit Bush Sr. (au existat unele discutii in acest sens) si o echipa formata din Condoleezza Rice (atunci consiliera de securitate a lui Bush Sr.) si Robert Zoellick (fost Presedintele Bancii Mondiate, atunci consilierul lui James Baker, ministrul de externe american) au reusit sa formuleze un compromis prin care Germania renunta la pretentii teritoriale in est si recunostea granita Oder-Neisse intre ea si Polonia si semna o declaratie prin care nu va dezvolta niciodata, sub nici un fel de circumstante, arme de distrugere in masa.

Important de mentionat ca François Mitterrand, ca “mare vizionar,” a incercat sa aduca Franta la un nivel superior de competitivitate in fata Germaniei, fortand creerea monedei unice europene si abolirea Marcii Germane, ce idiot! Rezultatele le vedem astazi. In bibliografie aveti trei articole esentiale pentru a intelege cinismul politicilor la nivel inalt. Mare noroc au avut germanii ca au avut un cancelar de statura lui Helmut Kohl.

Pantru ca noi romanii sa ne simtim bine, intr-o discutie dintre Thatcher si Mitterrand se mentiona – “Germania va redeveni puternica si va recuceri influenta in Cehoslovacia, Ungaria si Polonia; noi cu ce ramanem? Cu Romania si Bulgaria?” (Germans would reemerge, who might seek to regain former German territory lost after World War II and would likely dominate Hungary, Poland, and Czechoslovakia, leaving only Romania and Bulgaria for the rest of us) Negru pe alb prieteni!

Pentru multi, criza economica este un dezastru, pentru putini o oportunitate. Nu pot afirma ca Germania a fost fericita de aceasta criza, in nici un caz! Totusi este clar ca pe termen mediu Germania a stiut cum sa capitalizeze politic. Ne aflam noi spre o Germanie Magna (denumirea apartine lui Iulius Cezar), personal cred ca am ajuns acolo fara sa simtim. Nimeni in Europa nu mai poate functiona fara un grad mai mic sau mai mare de atentie a Berlinului. Bine sau rau, timpul ne-a dumirit. Este rau!

Mercantilismul german a invins bunul-simt si interesele aliatilor ei, in special cei din Europa de Est, proaspat impacati cu trecutul sumbru al celor doua razboaie mondiale. Multi cetateni ca mine se intreaba daca Germania a renuntat vreodata la infamul Lebensraum (spatiu vital) sau doar l-au metamorfozat conform timpurilor intr-unul economic. Suficient sa citesti cele spuse astazi de politicieni, oameni de afaceri sau sindicate de la Günter Verheugen si pana la Joe Kaeser, şeful companiei Siemens sau Preşedintele Asociaţiei pentru Comerţ Exterior, Anton Börner ca sa-ti dai seama de proportiile mecantilismului si sa spui ca romanul – s-au vazut cu sacii in caruta!

Citate:

Günter Verheugen: Timp de zece ani, social-democratul Günter Verheugen a fost comisar european. Cunoaşte bine atât scena politică internaţională cât şi nuanţele fine ale diplomaţiei. Însă nici urmă de diplomaţie într-un recent interviu acordat postului Deutschlandfunk. În opinia sa, Kremlinul îşi apără interesele. Iar factorii de decizie de la Bruxelles şi Washington se fac vinovaţi de evoluţia situaţiei în Ucraina.

Armin Laschet, vicepreşedintele CDU: În paginile publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), politicianul conservator a vorbit despre un “curent populist anti-Putin” în Germania, criticând lipsa unei culturi a dezbaterilor în politica externă. În plus, occidentul e prea concentrat pe sine, afirmă Laschet: “Chiar dacă referendumul din peninsulă şi politica Moscovei faţă de Crimeea încalcă dreptul internaţional, atunci când întreţii o relaţie politică externă trebuie să te pui şi în locul partenerului.” SURSA

Josef (Joe) Käser, CEO Siemens AG: “Siemens nu îşi va schimba strategiile pe termen lung din cauza unor turbulenţe apărute peste noapte”. În plus, mai spune Kaeser, compania pe care o reprezintă doreşte să “onoreze relaţiile pe termen lung”. Referindu-se la înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei, Kaeser a spus că Siemens respectă “întâietatea politicii”, subliniind totodată că “guvernul german a fost informat în legătură cu prezenţa mea la Moscova”. De altfel, câteva ore mai târziu, directorul Siemens confirma, într-un interviu pentru ZDF, că nimeni din cancelaria federală nu s-a opus vizitei sale în Rusia.

Anton Börner, Preşedintele Asociaţiei pentru Comerţ Exterior: declara la rândul său zilele trecute la Berlin că nervozitatea investitorilor germani este în creştere. În cazul în care criza din Crimeea se acutizează, iar Occidentul decide sancţionarea drastică a Rusiei, economia germană ar putea scădea, conform celui mai pesimist scenariu, cu 0,4 la sută. SURSA.

0,4% astia sunt cei 30 de shekeli de argint? Interesant sa stim cate procente din cresterea Germaniei sunt datorati aliatilor si partenerilor Germaniei.

Deocamdata pana aici. In zilele urmatoare – o postare istorica complementara despre: Germania Slavica, Wends si Ostsiedlung



Bibliografie:
Politeia: Studiu: Germania miracolelor – Wirtschaftswunder
An Inside Look at the Reunification Negotiationss
Berlin Wall
Margaret Thatcher was ‘horrified’ by the prospect of a reunited Germany
Was Margaret Thatcher right to fear a united Germany?
Europe’s hit squad
source
http://politeia.org.ro/international/germania-germania/26381/

" Ce nu au reusit imperii au reusit o mana de dobitoci scoliti la Moscova "
„ Deoarece geniul trebuia sa poarte un nume , i s -a spus EMINESCU ”
Mihai Beltechi

1. Scena mondială actuală este dominată de încercarea de centre istorice ale imperialismului (SUA, Europa de Vest și Centrală, Japonia - denumit în continuare "Triada") pentru a menține controlul exclusiv asupra planetei printr-o combinație de:

așa-numitele politici neo-liberale globalizării economice care să permită capitalului transnațional financiar al Triadei de a decide singur cu privire la toate problemele în interesul lor exclusive;

controlul militar al planetei de către Statele Unite și aliații săi subordonate (NATO și Japonia), în scopul de a anihila orice încercare de către orice țară care nu a Triadei să se mute de sub jugul lor.
În acest sens, toate țările din lume nu a Triadei sunt dușmani sau potențiali dușmani, cu excepția celor care acceptă depunerea complet la strategia economică și politică a Triadei - cum ar fi cele două noi "republici democratice" de Arabia Saudită și Qatar! Așa-numita "comunitatea internațională", la care Medias Vest se referă în mod continuu este într-adevăr redusă la G7 plus Arabia Saudită și Qatar. Orice altă țară, chiar și atunci când guvernul său este în prezent aliniat cu Triada, este un potențial inamic, deoarece popoarele din aceste țări pot respinge depunerea.

2. În acest cadru Rusia este "un dușman."

Oricare ar fi evaluarea noastră a ceea ce Uniunea Sovietică a fost ("socialist" sau altceva), Triada sa luptat pur și simplu pentru că a fost o încercare de a dezvolta independent de dominant capitalismului / imperialismului.

După destrămarea sistemului sovietic, unii oameni (în Rusia, în special), a crezut că "Occidentul" nu ar antagoniza un "capitalist Rusia" - ". Pierdut războiul, dar a câștigat de pace", la fel ca și Germania și Japonia au Ei au uitat că puterile occidentale au sprijinit reconstrucția țărilor foste fasciste tocmai pentru a face față provocării de a politicilor independente ale Uniunii Sovietice. Acum, această provocare au dispărut, ținta a Triadei este supunere completă, pentru a distruge capacitatea Rusiei de a rezista.

3. Dezvoltarea actuală a Ucrainei tragediei ilustrează realitatea a obiectivului strategic al Triadei.

Triada organizat la Kiev ceea ce ar trebui să fie numit un "Euro / puci nazist." Pentru a atinge obiectivul lor (separarea istorice națiunile surori gemene - rusă și ucraineană), au nevoie de sprijinul de naziști locale.

Retorica de Medias Vest, susținând că politicile Triada vizează promovarea democrației, este pur și simplu o minciună. Nicăieri a promovat Triada democrație. Dimpotrivă, aceste politici au fost sistematic sprijinirea cel mai anti-democratic (în unele cazuri, "fascist") forțelor locale. Cvasi-fascist în fosta Iugoslavie - în Croația și Kosovo -, precum și în statele baltice si Europa de Est, Ungaria, de exemplu. Europa de Est a fost "integrată" în Uniunea Europeană, nu ca parteneri egali, ci ca "semi-colonii" de marile puteri capitaliste / de Vest și Europa Centrală imperialiste. Relația între Vest și Est în sistemul european este în oarecare măsură similară cu cea care guverneaza relatiile dintre Statele Unite și America Latină! În țările din sud Triadei a sprijinit forțele extreme anti-democratice, cum ar fi, de exemplu, ultra-reacționar Islamul politic și societățile, cu complicitatea lor, a distrus; cazurile de Irak, Siria, Egipt, Libia ilustrează aceste obiective ale proiectului imperialist Triadei.

4. Prin urmare, politica a Rusiei (cum au fost dezvoltate de către administrația de Putin ), pentru a rezista proiectul de colonizare din Ucraina (și din alte țări din fosta Uniune Sovietică, în Transcaucazia și Asia Centrală) trebuie să fie susținute. Experiența statelor baltice ", nu ar trebui să fie repetate. Obiectivul de a construi o comunitate "eurasiatic", independent de la Triada și partenerii săi subordonate europeni, este, de asemenea, să fie susținută.

Dar această "politică internațională" rus pozitiv este sortită eșecului dacă nu este susținută de poporul rus. Și acest sprijin nu poate fi câștigată pe baza exclusiv de "naționalism", chiar o progresiva pozitiv - marca de "naționalism", a fortiori, nu de o "șovin" retorica rusă - nu șovin. Fascismul în Ucraina nu poate fi contestată de către fascism rusa. Suportul poate fi câștigată doar dacă politica economică și socială internă urmărit promovează interesele majorității oamenilor de lucru.

Ce vreau să spun de o politică de "orientate spre oameni", favorizând clasele de lucru?

Vreau să spun "socialism", sau chiar o nostalgie a sistemului sovietic? Acest lucru nu este locul pentru a re-evalua experiența sovietică, în câteva rânduri! Voi rezuma doar opiniile mele în câteva propoziții. Autentic revoluția socialistă din Rusia a produs un socialism de stat, care a fost posibilă numai primul pas spre socialism; după ce Stalin că socialismul de stat sa mutat spre a deveni capitalism de stat (explică diferența dintre cele două concepte este importantă, dar nu face obiectul acestei lucrări scurt). Ca din 1991 capitalismului de stat a fost demontat si inlocuit cu capitalism "normală", bazată pe proprietatea privată, care, la fel ca în toate țările capitalismului contemporan, este de fapt proprietatea de monopoluri financiare, deținute de oligarhia (similar, nu diferit de, oligarhii care rulează capitalism în Triada), multe provin din fosta nomenclatură, iar unele nou-veniți.

Explozia de practici democratice autentice creative inițiate de revoluția rusă (octombrie) a fost ulterior domesticit și înlocuit cu un model autocratic de conducere al societății, deși acordarea de drepturi sociale pentru clasele de lucru. Acest sistem a dus la depolitizare masivă și nu a fost protejat de abateri despotice și chiar penale. Noul model de capitalism sălbatic se bazează pe continuarea depolitizarea și nerespectarea drepturilor democratice.

Un astfel de sistem de reguli, nu numai Rusia, ci toate celelalte foste republici sovietice. Diferențele se referă la practica de așa-numita democrație "Vest" electoral, mai eficient în Ucraina, de exemplu, decât în ​​Rusia. Cu toate acestea, acest model de regulă nu este "democrație", dar o farsă față de democrația burgheză ca a functionat la etapele anterioare de dezvoltare capitaliste, inclusiv în "democrațiile tradiționale" ale Occidentului, deoarece puterea reală este acum restricționat la regula monopolurilor și funcționează în beneficiul lor exclusiv.

O politică orientate spre oameni, implică, prin urmare, se deplasează departe, cât mai mult posibil, de la reteta "liberal" și mascarada electoral asociate cu acesta, care pretinde pentru a da legitimitate a politicilor sociale regresive. Aș sugera înființarea în locul lui un brand nou de capitalism de stat, cu o dimensiune socială (spun socială, nu socialist). Acest sistem ar deschide drumul spre eventuale progrese spre o socializare de gestionare a economiei și, prin urmare, progrese autentice noi spre o invenție a democrației să răspundă provocărilor unei economii moderne.

Este numai în cazul în care Rusia se mișcă de-a lungul acestor linii care actualul conflict între, pe de o parte, politica internațională independentă destinat de Moscova și, pe de altă parte, urmărirea unei politici interne sociale reacționare poate fi dat un rezultat pozitiv. Este nevoie de o astfel de mișcare și posibile: fragmente ale clasei conducătoare politică ar putea alinia la un astfel de program în cazul în care mobilizare populară și acțiunile pe care le promovează. În măsura în care avansurile similare sunt, de asemenea, efectuate în Ucraina, Transcaucazia, și Asia Centrală, o comunitate autentică de națiuni eurasiatice poate fi stabilită și să devină un actor puternic în reconstrucție a sistemului mondial.

5. Puterii de stat rus rămas în limitele stricte de reteta neo-liberal anihilează șansele de succes ale unei politici externe independente și șansele de Rusia să devină o țară într-adevăr în curs de dezvoltare care acționează ca un important actor internațional.

Neo-liberalismul poate produce pentru Rusia doar un regres economic și social tragic, un model de "dezvoltare lumpen", și un statut subordonat în creștere în ordinea imperialist global. Rusia va oferi la petrol Triad, gazul, și câteva alte resurse naturale; industriile sale s-ar fi redus la statutul de sub-contractare pentru a beneficia de monopoluri financiare occidentale.

Într-o astfel de poziție, care nu este foarte departe de cea a Rusiei de astăzi în sistemul global, încearcă să acționeze în mod independent în zona internațională va rămâne extrem de fragilă, amenințată de "sancțiuni", care va consolida alinierea dezastruoasă a oligarhiei economice de guvernământ a cererile de monopoluri dominante ale Triadei. Actualul fluxul de "capital rusesc", asociată cu criza Ucraina ilustrează pericolul. Re-de instituire a controlului de stat asupra mișcărilor de capital este singurul răspuns eficient la acest pericol.

Lecturi suplimentare

Amin, Samir. implozia a capitalismului contemporan . Londra și New York: Pluto și lunar Revista presei, 2013.

Amin, Samir. "Ce înseamnă" radicale "în secolul 21." Revista de Radical Economie Politică 45,3 (septembrie 2013).

Amin, Samir. "Frauda Democrat și universalist alternative." Review lunar 63,5 (octombrie 2011).

Amin, Samir. "Unitate și diversitate în Mișcarea a socialismului." Review lunar (viitoare in numarul din iunie 2014).

Amin, Samir. "Rusia în sistemul global." Traducere din limba arabă în limba rusă de către Said Gafourov .

Samir Amin este director al Forumului Mondial al treilea în Dakar, Senegal. Printre cele mai recente operele sale sunt implozia a capitalismului contemporan și Trei eseuri asupra valorii în teoria lui Marx , ambele publicate de către lunar Revista presei în 2013.