Oxford Analytica: „Protestele faţă de proiectul Roşia Montană scufundă în haos Guvernul României“

Scris de FUCK YOU Joi Sept 26, 2013 5:41 am

Protestele faţă de planurile Guvernului de a deschide cea mai mare mină din Carpaţii de Vest au scufundat în haos Guvernul României, iar disensiunile din rândul coaliţiei de guvernare au scos la iveală o formă haotică de luare a deciziilor, astfel încât continuă să crească îndoielile cu privire la fezabilitatea planurilor de privatizare pentru sectorul energetic, se arată într-o analiză publicată de cei de la „Oxford Analytica“. Firma de consultanţă a publicat o analiză referitoare la situaţia din România, în contextul recentelor proteste faţă de începerea exploatării miniere de la Roşia Montană. Potrivit autorilor, afacerea „expune oportunismul unei elite transpartinice“, ai cărei membri nu s-au arătat îngrijoraţi de impactul proiectului asupra mediului înconjurător, cu câteva excepţii. Impactul protestelor, susţin autorii, este vizibil la nivelul Guvernului, în condiţiile în care premierul se confruntă cu pierderea autorităţii. Tensiunile de la nivelul coaliţiei, alimentate de proteste, ar putea afecta şi planurile privind revizuirea Constituţiei, dar şi investiţiile străine, în timp ce conflictul dintre Partidul Social Democrat condus de Victor Ponta şi Partidul Naţional Liberal condus de Crin Antonescu se adânceşte. O altă consecinţă a protestelor ar putea fi apariţia, pe scena politică din România, a unui nou partid fondat de cetăţeni din clasa de mijloc şi de tineri. „RMGC a condus o campanie impresionantă de relaţii publice şi a pretins că oponenţii proiectului au primit finanţări extinse din străinătate. Cu toate acestea, Ponta a susţinut că politicienii ar fi putut fi mituiţi pentru a susţine“ planurile companiei canadiene, se mai arată în analiza care detaliază impactul pe care protestele l-au avut în special la nivelul Cabinetului Ponta. Astfel, în prezent, premierul român se află într-o situaţie dificilă: pe de o parte, se confruntă cu o companie furioasă care a ameninţat că va acţiona în judecată statul român, iar de cealaltă parte sunt protestatarii care se bucură de susţinere la vârful UE. Credibilitatea prim-ministrului va putea fi restabilită, se arată în analiză, numai dacă poate găsi un compromis salvator cu privire la acest subiect care a polarizat deja opinia publică. Pe de altă parte, nici opoziţia parlamentară fragmentată nu poate exploata situaţia, chiar dacă se pare că protestele vor continua. Între timp, activiştii ecologişti şi tinerii ar putea pava calea către reînvierea naţionalismului, consideră analiştii „Oxford Analytica“. Protestele au căpătat deja un caracter antisistem şi există voci critice la adresa elitei politice, a capitalismului, în general şi a investitorilor străini, în particular. Totodată, nehotărârea Guvernului cu privire la Roşia Montană este puţin probabil să crească atractivitatea României ca destinaţie pentru viitoarele investiţii. A fost expusă, de asemenea, fragilitatea Uniunii Social Liberale. În cazul în care se prefigurează un „divorţ“ la nivelul alianţei, lui Ponta îi va fi dificil, scrie publicaţia, să formeze o altă coaliţie dominată de PSD, iar planurile pentru o nouă Constituţie ar putea fi blocate, dacă tensiunile din interiorul alianţei vor persista.

http://adevarul.ro/news/politica/oxford-analyticaprotestele-proiectului-rosia-montana-scufunda-haos-guvernulromaniei-1_5242c297c7b855ff56c34c9f/index.html

Scris de crescatorul de girafe Joi Sept 26, 2013 5:49 am

...intrebarea cea mai importantă este de ce nu se duc cei 20.000 de revoltaţi la Ponta acasă sau la Guvern, pentru a-i cere demisia. Sunt revoltaţi de legea lui Ponta, dar nu suficient cât să-şi ia o zi liberă în timpul săptămânii, pentru a ocupa Piaţa Victoriei. Oare de ce?

Citiţi mai mult: Mari semne de întrebare legate de protestele din Piaţa Universităţii - Opinii EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/mari-semne-de-intrebare-legate-de-protestele-din-piata-universitatii-1059016.html#ixzz2fyVyCPL5
EVZ.ro

Scris de FUCK YOU Joi Sept 26, 2013 7:46 am

După amploarea luată de proteste în circa 30 de orașe din țară și în peste 40 de peste hotare împotriva poftelor de îmbogățire a ipochimenilor din RMGC (Roșia Montana Gold Corporation), s-ar putea ca paradoxala localitate din Apuseni (o comună săracă și deja mutilată, deși este cocoțată pe cea mai mare comoară din Europa!), s-ar putea, deci, ca de data asta să fie buturuga mică ce răstoarnă căruța mare a lichelelor din țară și din afara ei, pentru a dovedi întregii lumi cum cei din urmă devin cei dintâi cu ajutorul lui Dumnezeu și prin voința de neclintit a celor mulți și uniți de-o cauză atotumană – nobila cauză care garantează sănătatea și frumusețea naturii, implicit sănătatea și frumusețea locuitorilor din zonă și a urmașilor lor. Căci ei, cei puțini și demni, care refuză cu mândrie să-și vândă proprietățile pungașului de Beny Steinmetz și acoliților acestora, în pofida ofertelor tentante din partea acelora care sunt convinși că totul pe lume este de vânzare, ei sunt admirabilii urmași ai lui Horia și Avram Iancu.

Or noi, ba chiar și neprietenii noștri, știm prea bine că primul, după ce l-a privit în ochi pe împăratul austriecilor, n-a pregetat să se ia de piept cu grofii maghiari pentru recâștigarea drepturilor pierdute în timp de români, iar cel de-al doilea, la rândul lui i-a înfruntat pe unguri, călăuzit de aceleași sentimente mistuitoare privind înălțarea neamului său urgisit, dar a refuzat sistematic să-l întâlnească pe monarh. Și amândoi, adevărate repere în istoria curajului și demnității românești, au murit în plină putere: Horia tras pe roată de călăii neamului, Avram Iancu cu sufletul martirizat de un crâncen dor al înfăptuirilor pentru neamul lui, cu mult mai presus de ce-i stătea în putință la vremea respectivă…
Ei bine, actualii călăi din lăuntrul și din afara neamului românesc (firește, fără arme și unelte de tortură fizică, dar la fel de hapsâni și cu mult mai perfizi ca predecesorii lor), exact lucrul acesta nu l-au luat în calcul: Că în pofida nedreptei sărăcii la care sunt condamnați majoritatea românilor de către secăturile cățărate la putere, încă la ei nu este totul de vânzare așa ca pe alte meleaguri, unde pesemne că rufăcătorii de rang internațional își pot face toate mendrele, și asta deoarece (ca o armă secretă împotrivă vicisitudinilor!) cea mai mare parte dintre ei nu trăiesc numai cu pâine, ci și cu fiecare cuvânt al lui Dumnezeu!
Cum naiba să n-ai dureri de cap când cele aproximativ 6.000 de tone de aur din zăcămintele Apusenilor, în valoare de vreo 250 miliarde euro (la cursul de-acum al gramului de aur), îți fac ziua și noaptea cu ochiul, când știi ce de bănet ai dat televiziunilor, ziarelor și radiourilor pentru publicitate în favoarea proiectului care urmărește să radă de pe fața pământului Roșia Montana și munții din jur (PRO TV, de pildă, 210.000 euro, Antena 1 – 93.500 euro etc.), astfel ca toată regiunea să se transforme într-un imens lac cianurat, dar mai ales când vezi că tot mai mulți locuitori ai planetei se solidarizează cu ultimii mohicani din acea localitate prăpădită?! Sigur că în asemenea condiții nu poți sta cu mâinile în sân, riscând ca imensul profit (incomparabil mai mare ca cel comunicat pentru urechile vulgului) să fie pierdut cam așa cum apa se pierde în nisipul deșertului, ci scoți la bătaie artileria grea.
În cartea Confesiunile unui asasin economic, carte apărută în 2007 în limba română, autorul John Perkins nu doar că-și pune cenușă în cap („am fost asasin economic”, mărturisește el cu un curaj nițel tardiv), dar divulgă și procedeele utilizate de cârdășia dintre Guvernul SUA și corporații ca Bechtel sau Halliburton: indicațiile exprese primite de la șefii lui ierarhici de-a umfla previziunile pe care era însărcinat să le facă în țări ca Panama, Ecuador sau Irak, precum și colaborarea dintre marile corporații (autorul utilizează frecvent termenul corporatocrație), băncile internaționale și guvernele corupte din aceste țări (subl. mea, G.P.). Ca apropiat al Mossadului (Serviciile secrete israeliene), care cu ceva timp în urmă l-au ajutat să pună mâna pe controversatul proiect minier din Guineea (cele mai mari zăcăminte de minereu de fier din lume), taman asta face acum evreul Beny Steinmetz în România – împinge de la spate pe șpăgarii din Guvernul și Parlamentul României, ca aceștia să dea la iuțeală o lege care să-l facă stăpân absolut peste solul și subsolul Roșiei Montane. După care să te ții: expropieri în forță, raderea pădurilor și munților din jur, distrugerea siturilor romane, cianurare cât încape, redevențe de numai șase la sută, în condițiile în care redevențele pentru aur din Africa de Sud sunt de 20 la sută! Iar Pontaurul, uitând cu totul de declarațiile diametral opuse făcute pe vremea când el și ai lui erau în opoziție, de îndată a marșat și a pasat problema lacheilor din Parlament. Aici, fără a se sinchisi câtuși de puțin de avertismentele specialiștilor și sfidând numărul în continuă creștere al protestatarilor, s-a constituit o comisie de eminenți nespecialiști (cei mai cu moț sunt pesediștii), care e de presupus că vor naviga pe direcția stabilită de cel mai strașnic mincinos al țării.
Este naiv cine își închipuie că cimpanzeul de Ponta și-a schimbat la 180 de grade poziția față de Roșia Montana numai ca să nu fie de aceeași parte a baricadei cu Băsescu, care – iată – la rândul lui a părăsit prora convingerilor anterioare pentru pupa actualelor pălăvrăgeli. Deși nu cred că un om cu scaun la cap se poate lua după opiniile acestor doi măscărici și țucălari ai străinilor, este totuși bine de precizat că schimbările lor de atitudine sunt rezultatul silnic al schimbărilor survenite pe eșichierul politic al României după alegerile de anul trecut.
Păi cum? Că doar nu era de așteptat ca o lichea unsă cu toate alifiile necinstei, precum Steinmetz, își va mai pierde vremea și banii cu cineva care nu mai deține puterea discreționară în stat (desigur, păstrând necesara aparență de democrație), ci – dimpotrivă – era de prevăzut că-și va îndrepta atențiile consistente (a se citi mita sau șpaga) înspre noul pol de putere. Or, de anul trecut, de la suspendarea în forță a lui Băsescu, cel mai de frunte mitoman al românilor a arătat clar pungașilor și lingăilor că alegătorii i-au ridicat mingea la fileu și că el nu va ezita să lovească necruțător…
În plus, în nelegiuita afacere cu Roșia Montana, el mai deține și avantajul nesimțirii alogenului față de România și poporul român. Căci pe linie maternă se trage din colonelul de securitate Naumovici, un evreu bolșevizat care nu putea să nu fie prieten la toartă cu generalii de securitate subanalfabeți Alexandru Nicolski și Pantiușa Bodnarenko (cel puțin ultimul n-a izbutit până la moarte să învețe românește), alți doi evrei bolșevizați și de cumplită aducere aminte pentru atâția români torturați și întemnițați.
Autor: George Petrovai
Sursa: Ziarul Natiunea

Scris de CHINEZ cumpar PECHINEZ Joi Sept 26, 2013 12:18 pm

Opinii - www.mantzy.ro

Roșia Montană Gold Corporation chiar creează locuri de muncă. Și încă unele extrem de bine plătite, meserii cât se poate de onorabile. Mulți dintre banii pe care RMGC-ul i-a dat pentru ceea ce la ei se numește lobby, iar la noi șpagă, sunt chiar albi, materializați ulterior în impozite la stat. Gândiți-vă la toate contractele de publicitate, la armata de avocați, la cele trei armate de PR-iști, la actorii plătiți să vină să protesteze pe scena minei muzeu ș.a.m.d. E drept, de ani mulți încoace, RMGC n-a dat de lucru nici unui miner, asta deși pe câțiva i-a trimis să croșeteze și să bocească prim emisiuni televizate. Las' că le-au dat diurne și unora chiar mașini, deci tot e ceva!

Șpaga pentru politicieni, totuși, nu cred că este tot la alb și la fel de transparentă. Când văd pelerinajul comisiei ăsteia parlamentare, care se îngrămădește pe la gura minei ca muta la ... mă rog, la gura altcuiva, nu pot să nu mă gândesc că bieții canadieni de la Gabriel Resources nu cred că fac față cu atâtea plicuri, darămite cu premierile. Pe de-o parte, mitele pe care nici măcar ilustrul mincinos Ponta nu a putut să le nege (”Probabil RMGC a cumpărat politicieni”, a aruncat Ponta adevărul ăla mic în emisiunea cu Moise Guran de pe TVR) sunt scuza canadienilor pentru faptul că statul român nu primește mare lucru, conform contractului. Or zice și canadienii: ”Păi, nu v-am dat, bă, frate, destul?! Voi, parlamentarii și miniștrii, ce sunteți? Nu tot stat? Am băgat bani în stat de v-am spart și voi n-ați dat nimic la schimb!” Este pe undeva de înțeles, și șpăgile sunt tot bani. Problema populației este însă că banii ăia au fost luați (de la Vanghelie zicere) ”pă persoană fizică”. Și că așa nu merge, dragi canadieni și dragi politicieni. OK, știm. Cianuri se folosesc și-n alte state (nu chiar în toată Finlanda, cum a zis Ponta, care deja minte la un nivel internațional), deschiderea unei exploatări în zonă ar pune cât de cât în mișcare județul etc. Dar problema e că voi ați dat șpagă, canadienilor, iar voi ați luat-o, politicienilor! Și că acum credeți că gata, la stat nu mai dați nimic și faceți voi ce v-ați înțeles. Păi, nu. Nu se mai poate. Tot mai multe zeci de mii, apoi sute de mii de oameni vor veni în piață și-o să vă ceară pieile pe băț, mai devreme sau mai târziu.

Așa că o desfășurare plauzibilă și mulțumitoare a tărășeniei ar fi următoarea: să se voteze împotriva proiectului iar RMGC-ul, de-ai dracului, să facă o listă frumoasă cu toți politicienii (și ziariștii, de ce nu?) cărora le-au dat șpagă de-a lungul timpului. Așa, ca să știe și lumea pe cine trebuie să linșeze. Mulțumim.

Scris de Marco_polo2013 Sam Sept 28, 2013 8:49 am

Am uneori sentimentul ca in USL, intre PSD si PNL a inceput un fel de competitie: care il provoaca mai tare pe celalalt si cui ii cedeaza nervii mai intai.

Pentru ca acela care cedeaza primul si rupe USL prin iesirea de la guvernare (PNL), respectiv alungarea partenerului de la guvernare (PSD), va deconta electoral aceasta explozie care va lasa cu buza umflata electroatul care a crezut in aceasta gogoasa umflata si a votat-o cu voiosie anul trecut doar pentru a-l pedepsi pe Traian Basescu.

E clar ca dl. Antonescu, care si-a schimbat consultantii, vrea in opozitie ca sa intre de pe acest culoar in prezidentiale, dar nici nu vrea sa iasa pur si simplu nu numai din cauza decontului de care vorbeam mai sus, ci si din cauza decontului intern, din partea liberalilor care numai cu placere nu vor pleca din macelarie.

PSD vrea, desigur, sa aiba propriul prezidentiabil si nici nu prea mai are chef sa imparta prada, mai micuta decat inainte, cu liberalii care se dovedesc la fel de rapace ca ei. Dar, ce te faci cu decontul electoral al rupturii? Si mai vine si o iarna care se anunta cu facturi mari si tensiuni sociale pe masura, pe care social democratii au toate motiovele sa nu vrea sa le deconteze singuri.

Asa ca fiecare il impinge pe celalalt catre limita rabdarii. Efectul asupra guvernarii este dezastruos pentru ca, in loc sa vorbim despre chestiuni esentiale si sa ne concentram asupra lor, nu facem decat sa contabilizam smetii reciproce.
Ultima este cea trimisa de Liviu Dragnea catre PNL, enervat la culme de initiativa liberalilor de a reveni la sistemul alegerii primarilor in doua tururi de scrutin, iar a presedintilor de consilii judetene din randul consilierilor.

La momentul in care, in 2011, a fost luata aceasta decizie, ea a fosat controversata. Avantajeaza partidele mari, cu cei mai multi alesi locali cum este acum PSD, cum era pe vremuri PDL. A creat o noua specie de baron local, mai puternic decat pana acum pentru ca este validat electoral. Pe de alta parte, daca vom schimba la doi ani sistemul electoral innebunim cu totul. Nu se poate sa te joci asa cu alegerile, dupa cum iti convine.

Chiar faptul ca PNL forteaza aceasta modificare arata ca se repliaza pe pozitia partidului mai mic, de opozitie. Liberalii mizau probabil pe sustinerea democrat liberalilor, care nici ei nu mai sunt pe caii de alta data, insa cel putin deocamdata se pare ca PDL raman consecvent pe pozitia din 2011, dupa cum declara Alin Tise. Impotriva PSD si a unei partid din opozitie e clar ca initiativa nu are sanse, dar a agitat spiritele.

Liviu Dragnea sustine ca nu mai poate participa la o mare minciuna, ceea ce din gura domniei sale nici nu stiu daca suna ciudat sau amuzant. Crin Antonescu, pluseaza si confirma ca e nevoie de clarificari.

Eu una nu cred ca a venit momentul rupturii finale. Pentru ca acumularea de tensiune nu este suficient de mare ca sa provoace declicul, pentru ca inca nu s-au copt conditiile. Dar n-as paria ca PSD si PNL vor ma impodobi impreuna bradul de Craciun.

http://www.ziare.com/liviu-dragnea/psd/cine-va-impodobi-bradul-in-palatul-victoria-1259382

Scris de Marco_polo2013 Sam Sept 28, 2013 9:02 am

Nu ar fi prima dată când presa intră pe o pistă falsă, ignorând gorila sau elefantul din sufragerie. Cam asta s-a întâmplat cu cele mai recente declarații făcute de Victor Ponta despre Roșia Montană. Mai toți s-au oprit asupra titlului nefericit pus de Reuters și preluat de mass-media autohtone. A spus sau nu a spus Ponta că dacă nu s-ar face proiectul de la Roșia Montana ar fi o catastrofă? Aceasta a fost întrebarea la care au încercat să răspundă jurnaliștii, analiștii și comentatorii români. În fapt, ce a spus Ponta: “Dacă Parlamentul va decide să nu se facă acest proiect, nu va fi o mare problemă (din punct de vedere economic), dar dacă România oferă mesajul că suntem împotriva investitorilor străini, împotriva exploatării potenţialului nostru, acest lucru ar fi o catastrofă pentru România“. Poate că în engleză o fi sunat altfel, dar în română e destul de clar. Iar mesajul premierului a fost cu totul altul.

Pentru a-l înțelege, trebuie să citim și declarația fostului ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein, făcută ieri la Bucharest Forum. „În pofida acestor lucruri, sunt în continuare optimist în ceea ce priveşte România, dar şi frustat, aşa cum m-am simţit şi în perioada în care am fost ambasador al SUA la Bucureşti. Uneori am avut senzaţia că România este cel mai mare duşman al ei, atunci când vine vorba de mentalitate şi de capacitatea de a atrage investitori străini. E o problemă despre care voi continua să vorbesc”, a spus Gitenstein, din postura de lobbyst la Mayor Brown.

Puneți cele două declarații cap la cap și nu vă încredeți în coincidențe. Bazați-vă pe ele! Pentru că în spatele acestei ”coincidențe” se află o mare parte a răspunsului legat de soarta Roșiei Montana. Am mai arătat și cu alte ocazii, că fostul ambasador american a fost cooptat în susținerea intereselor lui Gabriel Resources în România. Am mai prezentat citatul de mai jos, extras din unul dintre documentele care fac referire la strategia de lobby a lui Gabriel:

”În particular, am înţeles la o întâlnire la care Mark Gitenstein mi-a mărturisit că ar trebui să împachetăm problema noastră într-o coaliţie a companiilor americane în jurul unor teme mai generale, precum “domnia legii” sau “certitudinea juridică”, pentru a permite ca Guvernul SUA să ne susţină ca parte dintr-un efort mai larg. La Mayer Brown LLP, Mark şi cu mine am lucrat împreună peste zece ani, construind coaliţii similare de susţinere ale industriei. Amândoi am fost de acord că Guvernul SUA şi Mark ar trebui să fie capabili să susţină în jurul principiului “domniei legii / certitudinii juridice / transparenţei reglementărilor” o coaliţie a companiilor care ar putea în schimb să fie foarte benefică pentru strategia lui Gabriel în România.”

Ce se întâmplă, practic, în acest moment? ”Coaliția companiilor americane”, sau ”coaliția industriilor” (cum mai e denumită în document), se află în fața unei dileme: 1) să-i sprijine, în continuare, pe cei de la Gabriel, pentru a nu se crea un precedent care să le fie defavorabil celorlalte companii americane care beneficiază de privilegii și legi speciale (mai bine mascate decât cea destinată Roșiei Montana) sau 2) să se dezică de Gabriel, pentru a nu mai fi asociate cu această companie, ale cărei practici ridică semne serioase de întrebare asupra tuturor investitorilor ”strategici”din România. Din acest punct de vedere, și ce spune Ponta, și ce spune Gitenstein e cât se poate de clar: ”nu e o catastrofă dacă pică DOAR Gabriel, ar fi o catastrofă mesajul transmis împotriva tuturor investitorilor străini”. Mai exact, ceea ce îi interesează în acest moment pe lobbyștii companiilor americane e în care dintre cele două variante ”pierd mai puțin” (varianta trei, în care nu pierd nimic, nu mai poate fi luată în discuție).

Cum spuneam: să nu credem în coincidențe, să ne bazăm pe ele. Conform relatărilor presei, Mark Gitenstein este cel care i-a facilitat lui Victor Ponta întâlnirea cu vice-președintele american Joe Biden, de la Washington. Întâlnire programată pentru 20 octombrie. Exact data până la care Comisia specială parlamentară pentru Roșia Montană are ca sarcină să tragă de timp înainte de a transmite mesajul către Parlament ”pro” sau ”contra” proiectului de lege specială (implicit ”pro” sau ”contra” proiectul minier).

***

Din această perspectivă, îmi permit unele aprecieri personale. Mesajul îndreptat împotriva investitorilor străini (a celor care beneficiază de legi și privilegii speciale, precum Gabriel Resources) nu poate fi evitat. ”Nu corporația face legislația!” și ”Nu vrem să fim o nație de sclavi” sunt două dintre scandările preferate ale străzii din ultimele săptămâni. Dar, în compoziția eterogenă a protestatarilor există două tendințe: una mai radicală, care asociază ”corporația” cu toate corporațiile care operează după aceeași schemă, respectiv una mai moderată, care conceptualizează ”corporația” doar la nivelul Gabriel Resources (păstrându-și o imagine bună pentru alte multi-naționale în care, unii dintre ei, chiar lucrează). Este evident că pentru tendința radicală, lupta va continua cu toate corporațiile, indiferent de finalul bătăliei pentru Roșia Montană. Tergiversarea, amânarea luării unei decizii și cu atât mai mult luarea unei decizii favorabile lui Gabriel va duce însă la radicalizarea și a unei părți importante dintre moderați.

Acestea sunt opțiunile din care trebuie să aleagă ”coaliția industriilor” și susținătorii lor politici de la Casa Albă. Preferă să continue lupta cu radicalii, acceptând precedentul Roșia Montană, sau își asumă riscul creșterii accelerate a radicalizării? De un aspect trebuie, totuși, să țină cont analiștii, consilierii și strategii americani. Românii nu locuiesc în Afghanistan și Irak, să le poată turna tone de bombe în cap (asta chiar dacă Ionel Blănculescu, consilierul premierului, nu s-a sfiit să-i catalogheze pe protestatari ca fiind teoriști). Dacă după vizita de la Casa Albă, nu se va bloca proiectul minier, ci îi va da undă verde, Victor Ponta nu va mai putea guverna România (chiar dacă va rămâne în funcție). De ideea atât de dragă americanilor cu ”domnia legii” se va alege praful, pentru că cetățenii români își vor pierde încrederea în însăși conceptele de lege și legitimitate. Iar într-o țară în care cetățenii nu au încredere în Guvern și nici în lege, nici ”interesele investitorilor străini” (indiferent de natura lor) nu se vor simți prea confortabil. Asta chiar ar fi o catastrofă. În primul rând pentru investitorii ”strategici”.

***

Altă tâmpenie propagandistică la Comisia Specială: ”cianura din migdale”

Și pentru că membrii Comisiei speciale parlamentare pentru Roșia Montană continuă să mimeze ”dezbaterea”, o declarație (mai exact o întrebare) mi-a atras atenția. “Vă plac migdalele? Aţi mâncat migdale? Într-un sâmbure de migdale va fi o concentraţie de cianură de trei ori mai mare decât în apa care va rezulta de acolo. Haideţi, când vorbim, să fim şi documentaţi”, i-a spus deputatul PSD Florin Iordache unui protestatar prezent la ”audieri”. Domnule Florin Iordache, înainte de a mai repeta papagalicește minciunile propagandistice ale RMGC, ar fi bine ca d-voastră să vă mai documentați. Și din alte locuri, nu doar din power-point-urile și poveștile companiei. Pentru a nu vă mai acoperi de penibil cum tocmai ați făcut-o.

Pentru cunoștința d-voastră:

În sâmburii de migdale (și în sâmburii altor fructe, îndeosebi caise) NU există cianură de sodiu, de genul celei pe care ar urma să o utilizeze RMGC la Roșia Montană. În sâmburi există o substanță, amigdalină, care, în reacție cu acidul gastric din stomac generează acid cianhidric (cianura de sodiu).
În cazul intoxicațiilor și a otrăvirilor cu sâmburi de fructe (migdale, caise etc.) ceea ce contează e CANTITATEA, nu CONCENTRAȚIA. Fie că mănânci câteva grame, fie 70 de grame (aproximativ 50 de sâmburi de migdale amare – doza letală pentru un om de 70 de kilograme), CONCENTRAȚIA rămâne aceeași, diferența fiind făcută de CANTITATE.
La Roșia Montană se vor folosi 12.000 de tone de cianură de sodiu/an (și nu amigdalină), o CANTITATE de peste 10 ori mai mare decât întreaga cantitate folosită în toate exploatările miniere din Uniunea Europeană la un loc. CANTITATEA asta de cianură NU DISPARE! O vom regăsi în iazul de decantare sau în… aer, prin evaporare. Indiferent de concentrație, CANTITATEA rămâne.
Pentru a nu pune pe butuci comerțul cu migdale: în migdalele din comerț NU există amigdalină (și cu atât mai puțin cianură de sodiu). În primul rând, trebuie să știți că există două tipuri de migdale: migdale amare și migdale dulci. Cele cu conținut toxic de amigdalină sunt migdalele amare (în unele țări fiind interzisă comercializarea lor ca atare, fiind obligatorie fierberea și uscarea lor pentru a înlătura amigdalina). Ce se găsește în magazine sunt, îndeosebi… migdalele dulci. Și acestea sunt comercializate DOAR după ce sunt opărite și uscate.
Și tot pentru documentarea d-voastră: Mina Marlin din Guatemala a fost deschisă în 2005 și utilizează cianurația, la fel cum intenționează să o facă RMGC. Reprezentanții Goldcorp, o companie mult mai mare decât Gabriel Resorces, susțin că tehnologia lor e sigură. Imaginile și studiile științifice de la fața locului arată o cu totul altă realitate. Iar tragedia copiilor localnicilor din jurul minei nu are legătură cu consumul de… migdale. Ci cu cianura de sodiu.

***
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ponta-gitenstein-rosia-montana-catastrofa-si-investitorii-straini-si-un-mesaj-pentru-un-membru-al-comisiei-speciale-migdalele-ii-otravesc-doar-pe-prosti-98579.html

CITEȘTE ȘI:

Cifrele și fotografiile unui dezastru cu cianuri. În derulare (Atenție: IMAGINI ȘOCANTE!)

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/cifrele-si-fotografiile-unui-dezastru-cu-cianuri-in-derulare-atentie-imagini-socante-77754.html

Scris de Marco_polo2013 Sam Sept 28, 2013 9:06 am

Cine a susţinut protestele localnicilor de la Roşia Montană împotriva strămutării şi a mineritului cu cianuri? Care sunt dedesubturile acestei afaceri fascinante prin aerul ei de complot la scară globală?Presa afiliată proiectului minier de la Roşia Montană susţine că protestele împotriva RMGC sunt artificiale, fiind pur şi simplu stimulate (dacă nu cumva provocate) de banii omului de afaceri şi filantropului american George Soros. Foarte multe ONG-uri şi asociaţii din România care au primit de-a lungul anilor fonduri din partea fundaţiilor înfiinţate de George Soros se regăsesc într-adevăr în tabăra protestatarilor. Acest fapt este de natură să tulbure şi să creeze o impresie greşită. Aşadar, s-ar putea spune, protestele nu sunt pure, ci animate de interese dintre cele mai triviale. Nu ar exista nicio idealitate în aceste acţiuni, ci doar o competiţie brutală între titanii afacerilor globale: Soros vs Paulson şi Kaplan.
E uşor să te laşi înşelat de aceste imagini dacă nu ştii cum sunt finanţate aceste organizaţii, şi care sunt criteriile şi mecanismele deciziei. De aceea e bine să aducem câteva clarificări. În linii mari fundaţiile lui George Soros, înfiinţate cu deosebire în Europa de est şi în fostul spaţiu sovietic după căderea comunismului, şi-au propus să cultive ideile progresismului liberal, un curent de gândire politică cât se poate de american şi care se deosebeşte de stânga europeană prin faptul că rămâne imun la tentaţia marxistă (anticapitalistă). O dovadă este că nici stânga intelectuală românească (vezi CriticAtac) nu manifestă cine ştie ce simpatie faţă de activitatea fundaţiilor Soros, aflându-se mai curând în răspăr cu spiritul acestora. Un concept emblematic este acela de open society, preluat din gândirea lui K.R. Popper, deşi nu se poate vorbi de o identitate perfectă între filozofia societăţii deschise şi activitatea practică a fundaţiilor Soros, care scapă inevitabil unor încadrări foarte precise.
Dacă ar fi însă să caracterizăm spiritul acestor organizaţii, atunci am putea spune că ele şi-au propus să deconstruiască structurile tradiţionale ale societăţii în ceea ce au ele mai intim ca presupoziţii şi automatisme sociale („prejudecăţi” şi „credinţe” discriminatorii, inegalitare şamd). Fundaţiile Soros au finanţat de regulă acele organizaţii care au asumat fie şi aproximativ această filozofie. În România ultimilor 22 de ani au fost susţinute acele programe care au militat pentru pluralism politic, integritate publică, libertate de exprimare, egalitate de sex, combaterea discriminărilor rasiale cu accent pus pe tema romilor şamd.
Până la un punct, programele finanţate de Soros s-au confundat perfect cu acţiunea însăşi de decomunizare şi democratizare a societăţii româneşti. Aşa se explică de ce în board-urile fundaţiei Soros din România au fost cooptate în primii ani de după Revoluţie persoane cu înclinaţii mai curând conservatoare, dar şi de ce, încetul cu încetul, pe măsură ce o serie de obiective generale fuseseră atinse, Fundaţia a luat discret distanţă faţă de aceşti intelectuali cu ancore tradiţionale, căutând activişti mai apropiaţi de spiritul liberal de stânga al ideii de open society. Era tot mai dificil de împăcat spiritul conservator, care scăpase treptat de complexele iniţiale, cu liberalismul american. De fapt paradoxul este că unii dintre membrii de marcă ai board-urilor Fundaţiei Soros se regăseau ideologic mai curând în tabăra conservatorilor americani şi nu în aceea a lui George Soros. Sunt grăitoare şi aliniamentele care s-au produs în jurul campaniei preşedintelui George W. Bush şi care produseseră o veritabilă ruptură intimă între membrii sau apropiaţii organizaţiei din România.
Toate acestea sunt extrem de importante, deoarece demonstreză că nu a existat un complot Soros, ci o activitate bine organizată şi bine condusă, cu ţinte ideologice transparente bine definite, dar care a împrumutat inevitabil culoarea locală, lăsând celor implicaţi o perfectă libertate de gândire şi opţiune politică. Poate nu e inutil să spunem că George Soros personal nu s-a implicat niciodată în afacerile curente ale numeroaselor sale organizaţii şi nici nu ar fi putut practic să facă acest lucru.
Cu ani în urmă, Fundaţia Soros din România a hotărât, în mod independent de fondatorul ei, să sprijine direct mişcarea de rezistenţă a ţăranilor de la Roşia Montană, deoarece ea se opunea acţiunii abuzive a unor mari companii în complicitate cu statul slab şi corupt. Este de subliniat că Fundaţia s-a ferit cu mare grijă să atace subiectul sub raport ecologic sau tradiţionalist, limitându-se să atragă atenţia asupra abuzurilor de ordin legal şi asupra mecanismului insidios de corupere a statului. Să mai repetăm însă că Fundaţia nu avea niciun interes financiar sau de altă natură. Sau, mai exact, interesul Fundaţiei, ca în toate proiectele în care a fost implicată, era să susţină punerea în practică a idealului său politic. Şi încă un aspect esenţial: orice persoană sau grup organizat de persoane are întotdeauna nevoie de o combustie intimă care nu poate consta decât într-un proiect care trezeşte entuziasm. Ţine de mecanismele autolegitimării care nu ar trebui niciodată subestimate.
Dar să ne întoarcem la ONG-urile denunţate recent ca fiind marionetele unui miliardar cinic. Acestea au primit fonduri de la fundaţiile Soros pentru cu totul alte proiecte şi nu pentru combaterea proiectului minier de la Roşia Montană. Fundaţiile au susţinut de fiecare dată proiecte precise şi nu simpatii sau afilieri necondiţionate, deşi între beneficiari şi finanţatori a existat de regulă o certă înrudire ideologică. Să nu uităm iarăşi că actorii principali ai acestor programe au păstrat mereu libertatea deplină a gândirii şi acţiunii lor şi că s-au afiliat unor programe sau altora în deplină libertate şi în cunoştinţă de cauză.
În fine, simplificând, am putea spune că Soros a investit pentru ca unii oameni (afini ideologic) să-şi poate urma idealul politic, în timp ce o companie minieră investeşte pentru ca alţi oameni să-i servească interesele indiferent de credinţele lor politice. E o diferenţă care ar trebui să dea mai mult de gândit.
http://www.dw.de/ce-implicare-are-george-soros-la-ro%C5%9Fia-montan%C4%83/a-17119442

Scris de **Admin** Sam Sept 28, 2013 12:38 pm

Acum aproape 15 ani, statul roman a acordat licenta de exploatare a aurului de la Rosia Montana companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), controlata majoritar de firma Gabriel Resources. Licenta nu este o garantie, nu inseamna ca automat compania primeste dreptul de a sapa dupa aur. Licenta este o oportunitate: permite companiei sa construiasca un proiect convingator, conform standardelor si legilor in vigoare, care sa tina cont de toate aspectele unei operatiuni miniere. Doar daca acest proiect este convingator, evaluat intr-un mod obiectiv, statul este obligat sa acorde dreptul de a incepe lucrarile. Suntem 15 ani mai tarziu si compania nu are proiectul, dar are tupeu; iar statul se lasa fraierit pe fata, scrie Ovidiu, pe blogul La coltu' strazii.
Dau doua exemple evidente. In primul rand, RMGC nu are proprietatea asupra terenului pe care urmeaza sa faca exploatarea, sau pe care il afecteaza direct operatiunile. Nu a reusit cu bani, cu vorba buna sau cu amenintari proprietarii ai aproximativ un sfert din terenul necesar. Acum, RMGC solicita statului sa modifice legislatia pentru a permite exproprierea ￢incapatanatilor￢, in interesul privat al companiei. Al doilea exemplu, proiectul companiei include devierea unui curs de apa. Conform legislatiei europene, acest lucru se poate face doar in cazul proiectelor de interes public exceptional (am folost exprimarea ministrului mediului). De aceea, RMGC solicita ca proiectul ￢ repet, al companiei ￢ sa fie declarat de interes public.

Pe scurt, compania nu a fost in stare sa isi faca treaba si vine sa roage statul sa ii faca niste inlesniri. Pe langa cele doua semnalate mai sus, mai sunt alte cateva derogari de la diferite legi, prezentate in detaliu intr-un studiu independent ce analizeaza proiectul Sova-RMGC, sau sesizate chiar de Ministerul Justitiei. Mai mult, compania nici macar nu are banii necesari pentru demararea lucrarilor si nici nu poate sa ii ceara bancilor inainte de a avea aprobarile. Nu trebuie sa fii mare negociator ca sa iti dai seama ca statul roman este intr-o pozitie favorizata. Daca nu face derogari de la lege, compania e terminata, statul isi ia licenta inapoi la expirare si poate cauta pe altii mai buni. Dar ce face guvernul Ponta?

Face pe fraierul! Zice ca prin nu stiu ce mare negociere a mai obtinut praful de pe toba: 5% din participarea la proiect, oricum grevati de niste imprumuturi pe care firma mama pretinde ca le-ar fi facut catre stat sau catre RMGC, plus cresterea redeventei de la ridicol de mica la extrem de mica. Si pentru aceste mici concesii, accepta sa renunte la toate avantajele sale, ba mai ofera in plus si garantii adevarate, care ar putea sa duca la un proces serios. Mai mult, prin gura ministrului-negociator Sova si a premierului Ponta, se vaita ca ce rau ne asteapta daca nu aprobam proiectul.

De partea cealalta, compania, cu tupeul deja consacrat ameninta cu procese rasunatoare, din care ar urma sa castige de opt ori valoarea totala a companiei, ba chiar si cu alungarea investitorilor straini din Romania. Si in loc sa ii trimita la plimbare, statul roman face sluj in fata tupeistilor.

De ce e statul roman fraier la Rosia Montana? Poate pentru ca administratorii sunt prosti. Poate pentru ca au fost corupti. Poate pentru ca RMGC a angajat firma de avocatura a mamei lui Sova. Poate pentru alte motive. Fiecare sa judece cu capul lui. Cert e ca de fraieri picam toti.

Doar o vorba de final: titlul este o parafraza dupa cel al studiului 'Statul captiv la Rosia Montana', despre care v-am mai vorbit, realizat in 2011 de un grup de cercetatori de la ASE, pe care va recomand sa il cititi.

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15671316-statul-fraier-rosia-montana.htm

Scris de **Admin** Sam Sept 28, 2013 12:47 pm

detalii AICI
http://www.riseproject.ro/articol/documentele-confidentiale-ale-afacerii-rosia-montana/

Scris de ELVIRA Sam Sept 28, 2013 1:51 pm

Scris de ELVIRA Sam Sept 28, 2013 1:52 pm

Scris de CHINEZ cumpar PECHINEZ Sam Sept 28, 2013 6:50 pm

D

e un an jumate, premierul Ponta se vaită cu gurile tuturor personalităţilor multiple care-i sălăşluiesc în trup (de-aia s-a şi îngrăşat atât, să-ncapă toate în el) că n-are bani de cheltuială şi haine de primeneală, fiindcă i-au tocat Boc pe piscine şi Ungureanu pe vită Kobe. Ei, dar uite că, printr-o minune uimitoare, Cuviosul Parşivel a reuşit să facă rost de vreo 17 milioane de euro, ca să cumpere microbuze şcolare.

Afacerea cu miros de şmen pare copiată la indigo după o alta, similară, încheiată de pedelei în 2011, cu un dealer din Timişoara, care a fost şi singurul ofertant. Atunci, statul a scos din buzunar 26.400 de euro. Acum, pentru că dealerii USL au cotizat, probabil, mai mult în campanie, şi preţul serviciilor va creşte: microbuzele deja antamate de Dragnea vor costa 28.150 de euro.

Toate ar fi bune şi frumoase, dacă maşinuţele şcolare ar avea şi şofer. Şi asta pentru că posturile bugetare sunt blocate, primarii nu pot angaja şoferi de capul lor, iar bugetul primăriilor a fost deja bătut în cuie şi drămuit până la ultimul leuţ în ianuarie. În atari condiţii, singura soluţie posibilă, pentru ca microbuzele să şi circule, nu să stea să ruginească în faţa primăriei, e ca ele să fie conduse de primar, chiar dacă omul n-are permis categoria D.

Pentru că nici banii guvernului nu-s chiar de izvor, numai una din patru primării va primi microbuze şcolare. Şi acum vă daţi seama că Liviu Dragnea o să le dea şi el primarilor din propriul partid, doar n-o să aibă încredere în primarii de la PDL, PPDD şi chiar şi de la PNL, că riscă să fugă ăştia cu ele de guvernare şi nu-i mai vezi!

Oricum, măsura luată de cuplul de comici vestiţi ai ecranului Ponta-Dragnea o să-şi arate roadele nu acum, ci în viitor. Nu, nu mă refer la faptul că şcolarii transportaţi cu microbuzele astea vor putea, astfel, să urmeze cel puţin opt clase şi vor deveni zidari-matematicieni sau faianţari-literaţi, ci la un viitor mult mai apropiat: în 2014 sunt alegeri şi bătrâneii ăia care votează negreşit PSD n-o să mai poată ieşi la vot de 10-12 ori pe zi, că nu mai sunt şi ei pe timpul lui Iliescu, s-au mai uzat.

În asemenea cazuri, nişte microbuze şcolare care să facă naveta cu ei pe la secţiile de votare din toată ţara sunt aur curat! Bine, eu dac-aş fi domnul Dragnea şi aş vrea musai să fac şi din 2014 „anul victoriei”, ca să stau liniştit şi să n-am emoţii aş cumpăra şi nişte dricuri cu aer condiţionat, să nu mi se-mpută votanţii până la secţie…
http://www.academiacatavencu.info/politic/merge-treaba-ca-pe-roate-victor-ponta-da-de-toate.html

Scris de Continut sponsorizat

Oxford Analytica: „Protestele faţă de proiectul Roşia Montană scufundă în haos Guvernul României“

Oxford Analytica: „Protestele faţă de proiectul Roşia Montană scufundă în haos Guvernul României“

Re: Oxford Analytica: „Protestele faţă de proiectul Roşia Montană scufundă în haos Guvernul României“

Roșia Montană - OBSESIA profitorilor SI coșmarul șpăgarilor

Linșii și linșații

Cine va impodobi bradul in Palatul Victoria?

Ponta, Gitenstein, Roșia Montană, catastrofa și investitorii străini. Și un mesaj pentru un membru al Comisiei Speciale: migdalele îi otrăvesc doar pe proști!

Ce implicare are George Soros la Roşia Montană

Statul fraier la Rosia Montana

Re: Oxford Analytica: „Protestele faţă de proiectul Roşia Montană scufundă în haos Guvernul României“

Re: Oxford Analytica: „Protestele faţă de proiectul Roşia Montană scufundă în haos Guvernul României“

Re: Oxford Analytica: „Protestele faţă de proiectul Roşia Montană scufundă în haos Guvernul României“

Merge treaba ca pe roate: Victor Ponta dă de toate

Re: Oxford Analytica: „Protestele faţă de proiectul Roşia Montană scufundă în haos Guvernul României“