OUT !!! PNL este dat afară de PSD, exact cum a dat el PDL-ul

Ai grijă ce-i faci altuia, ca să nu ţi se facă ţie asemeni - cam asta ar fi traducerea în înţelepciune populară a ceea ce primesc astăzi liberalii.
Este vorba despre propria formulă, pe care Tăriceanu a aplicat-o cu succes pdliştilor în 2007 cu complicitatea (încă) actualilor aliaţi, psdiştii. În plus, poate doar o coincidenţă, dar desigur interesantă pentru amatorii de paranormal: lovitura sorţii are loc după exact şapte ani (martie 2007) de când ei i-au gonit pe bieţii foşti parteneri de alianţă şi guvernare - câteva zile acolo nu mai contează şi, oricum, dramoleta mai are ceva resurse de a continua.
Că şi liberalii îşi doresc, puţin-puţin, da' uşor, catifelat, să fie şutuiţi (deşi nu s-ar da duşi de la ciolan, dar cum să faci să stai şi cu biberonul în gură şi cu sula în coasta aliatului) este însă un alt adevăr: aşa vor putea în curând să demaşte, după ce decuplaţi de la ugerele bugetului vor simţi aerul rece al nopţii sau uscăciunea caniculei de opoziţie, dictatura roşie a psdului şi a sateliţilor săi. După cum ne amintim, pdleilor le-a folosit atunci recluziunea forţat-dorită, căci în 2008 au atins un scor electoral la care nu visaseră nicicând, devenind, după numărul de aleşi, cel mai important partid. E posibil ca şi pnlul lui Antonescu, sau Antonescul pnlului să ţintească ceva similar ceea ce nu e imposibil, dar pare, oricum, mult mai greu de atins în condiţiile în care pentru 2016 mai aleargă şi pdl-ul şi popularii mişcării lui Traian Băsescu. Şi vor mai fi şi alţii. Şi să nu uităm: mai sunt aproape trei ani, deci mai e loc pentru surprise pe care acum nici nu le bănuim.Ce ar mai fi de remarcat este faptul că în politică, mai mult decât în altă parte, se aplică o altă vorbă poporană: pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti. Începută în 2005 şi oficiată în 2007 logodna pnl-psd i-a ajutat pe sugacii de profesie ai ambelor partide, dar, în termeni reali, a salvat psd-ul de la o intrare în mai adâncul apelor tulburi ale opoziţiei lipsite de, dacă nimeni nu te ajută, resurse şi soluţii. Acum, a venit momentul ca psdul să-şi plătească datoria. Şi o şi face. Ca în politică.

Domnul Crin Antonescu a jelit, ieri, pe la prânz, alianţa cu Victor Ponta şi guvernarea comună cu PSD, aproape defunctă. Pesediştii i-au cerut ca, de dragul USL, să nu facă gesturi necugetate. Dacă luni vor îngropa Uniunea, alegătorii vor ţine însă un doliu foarte scurt.A fost un lung, prea lung lamento, din care auditoriul trebuia să înţeleagă că PSD a trădat PNL, făcându-şi o nouă alianţă (USD), şi că respinge propunerile liberalilor de remaniere a Cabinetului, deoarece îi vrea pe aceştia afară din Executiv. Dacă aşa stau lucrurile şi USD sfidează justiţia, se teme de Klaus Iohannis, îl ameninţă pe dl Antonescu cu pierderea funcţiei de şef al Senatului şi se antrenează să guverneze singură, atunci, în locul acestei tânguiri penibile, ar fi fost firesc ca liderul PNL să-i spună elegant, dar răspicat „Bun rămas!”. Nu a îndrăznit însă să meargă până la capăt şi i-a mai dat premierului Victor Ponta un răgaz de cinci zile să se decidă, urmând ca, luni, PNL – care se consideră deja exclus - să părăsească efectiv guvernul, în caz că formula liberală de remaniere va fi, în continuare, respinsă.Ce s-ar putea, totuşi, întâmpla de miercuri până luni? Nimic care să stingă ostilităţile. Numai „dezvăluiri uluitoare”, la televiziunile prietenilor, despre personajele principale, cărora li se mai răscoleşte prin sertare după vreo incompatibilitate ori decizie controversată. Nici PSD, nici PNL nu vrea să fie însă perceput ca partidul care a rupt alianţa, de aceea, fiecare aşteaptă ca celălalt să facă pasul hotărât în afară, având, totuşi, dubii că e cea mai bună mişcare.Deşi Cabinetul Ponta este la adăpost sub pulpana USD, majoritară în Parlament, plecarea liberalilor de la guvernare l-ar vulnerabiliza mediatiac. Va fi criticat pe două voci: una a preşedintelui Traian Băsescu, cealaltă a prezidenţiabilului Crin Antonescu, iar premierul Victor Ponta nu este capabil să-i facă faţă niciunuia dintre ei. De asemenea, adoptarea unor măsuri populiste, trecerea unor legi cu dedicaţie, protejarea propriilor oameni de mâna justiţiei se vor dovedi acţiuni mai dificile, când fostul partener va ieşi la rampă să demaşte ticăloşiile guvernamentale. Moţiunile de cenzură – despre care liberalii deja vorbesc – iarăşi nu-i vor pica bine dlui Ponta, obişnuit să guverneze comod. Se va putea consola însă cu gândul că, în USD, spre deosebire de USL, nu-l va contrazice nimeni şi cu faptul că va deţine şi Ministerul de Interne, pe lângă cel al Administraţiei, controlând, astfel, procesele electorale.Mai supărat decât premierul este liderul liberal Crin Antonescu. Alegând despărţirea, el va pierde susţinerea PSD la prezidenţiale, ceea ce îi diminuează şansele de câştig. Totodată, va fi privit cu animozitate – deja evidentă la recentele dezbateri interne – de o parte din PNL, nefericită din cauza abandonării Puterii. Dar dl Antonescu se poate consola şi domnia sa cu faptul că a părăsit, de bunăvoie şi în plină glorie, guvernarea, lucru nemaiîntâlnit, şi că a refuzat să mai cauţioneze un partid, care vrea să-şi graţieze corupţii. Cine ştie, poate că electoratul îl va aprecia mai mult.