Apel către meseriaşi, muncitori, soldaţi şi ţărani români

“Fraţilor,
După ani de groaznice lupte lumea sărbătoreste pacea între oameni, conducătorii luminaţi din toate ţările civilizate se silesc să înlăture războiul prin întemeierea unei legi pentru garantarea unei vieţuiri paşnice în viitor.
Dar iată că din răsărit se aud glasuri de ură cari vădesc năzuinţa duşmanilor noştri de a ne sfâşia, prin învrăjbire şi neînţelegerile dintre noi. Din Rusia, stăpânită de întunericul învăţăturilor greşite, pornesc îndemnuri de luptă la foc şi la uciderea fraţilor de acelaş sânge.
Din Ungaria, care-şi plânge mărirea de altădată, se aud aceleaşi îndemnuri. Duşmanii din răsărit s’au unit cu cei din apus ca să tulbure liniştea noastră pentru ca apoi să ne poată cotropi.
Străinii de peste hotare încearcă să împartă paharul cu otravă între noi, prin înstrăinaţii cari trăesc la sânul ţării noastre. Ei au cutezanţa să spună că îndemnurile lor le fac în numele păcii, în numele dreptăţii şi al libertăţii, în numele muncitorilor. Cuvân­tul lor e minciună, îndemnul lor e venin omorâtor, căci:
-Ei zic că voiesc pacea, dar ei singuri o nimicesc omorând pe cei mai vrednici.
-Cer libertatea, dar cu ameninţări de moarte, silesc lumea să li se supună.
-Doresc înfrăţirea, dar ei seamănă ura, nedreptatea, şi desfrâul în mijlocul popoarelor.
Mai mult încă: ei zic că voiesc desfiinţarea capitalului câstigat prin sudoarea frunţii:
-Ne spun că nu voiesc războiul dar ei se războesc.
-Cer desfiinţarea armatei, dar ei se înarmează. Ne îndeamnă să aruncăm steagul tricolor, dar voesc să ridice în locul lui steagul roşu al urii. Să nu daţi crezare manifestelor şi îndemnurilor lor precum n’aţi dat crezare manifestelor duşmane când luptaţi la Oi­tuz, Mărăşti şi Mărăşeşti.
Datoria oricărui bun Român este de a se îngriji ca şi pe viitor sămânţa neînţelegerii, pe care o încearcă să o arunce între noi, să nu prindă rădăcini.
Desăvârşiţi lucrul început prin munca şi cinstea voastră. Duşmanii voştri sunt: lenea, ura şi necinstea care domnesc peste hotare şi care ne ameninţă şi pe noi.
Fiţi cu luare aminte! Păstraţi-vă sufletul curat, nu uitaţi că mântuirea noastră este munca, unirea şi cinstea.
Fraţi soldaţi,
Cu credinţă în Dumnezeu aţi înfrânt puterea vrăjmaşului. Cu armele voastre aţi tras pentru veşnicie hotarele ţării. Cu sângele vostru aţi desăvârşit şi pecetluit jertfele voastre.
De aceea nu îngăduiţi ca mâini străine şi nelegiuite să strice ceea ce voi aţi săvârşit. Păstraţi mai departe iubirea de ţară şi credinta către Rege. Aţi jurat că veţi apăra cu ultima picătură de sânge ho­tarele Patriei. Păziţi-le în luare aminte, contra relelor porniri ale vrăjmaşilor, căci aşa au făcut părinţii şi străbunii noştri.
Frati ţărani,
Dumnezeul părinţilor noştri s’a înduioşat de suferinţele noastre şi ne-a dat un an îmbelşugat cum rar s’a văzut. Fiţi recunoscători faţă de bunul Dum­nezeu prin munca şi credinţa voastră. Înnoiţi-vă pu­terile de muncă, strângeţi cu sârguinţă roadele pământului. Fiţi liniştiţi căci pământul dintre Tisa, Dunăre şi Marea Neagră, l-aţi câştigat în întregime. Păstraţi-l cu sfinţenie, apăraţi bogăţia lui prin munca şi iubirea voastră.
Frati români,
În voi stă nădejdea şi puterea acestei ţări. Voi sunteţi şi fericirea zilei de mâine. Iar voi să nu vă agonisiţi blesteme, ci binecuvântări.
Duşmanii ne atacă la Nistru şi la Tisa. Ei în­cearcă să tulbure şi pacea înăuntrul ţării. Mântuirea noastră e munca, cinstea, iubirea de neam şi credinţa în Dumnezeu.
Fiţi cu luare aminte, chemaţi la calea adevărată şi pe cei care s’au rătăcit şi au trecut în rândurile celor fără neam şi credinţă. Strânşi în jurul tronului şi uniţi sub umbra steagului tricolor veghiaţi la liniştea ţării.
Spuneţi străinilor şi înstrăinaţilor care încearcă să ne tulbure, că în jurul nostru s’a format o gardă naţională care veghiază şi va lupta contra celor ce voiesc să semene neînţelegeri între noi.
Români de pretutindeni, muncitori, meseriaşi, soldaţi şi ţărani, fiţi vrednici de strămoşii noştri şi de înălţimea vremurilor pe cari le trăim”.
Constantin Pancu, „Conştiinţa” Anul I. Nr. 1, 30 August 1919