Căutare
Ultimele subiecte
Un an de fiere în USL
5 participanți
POLITICA :: Prima categorie :: buna tara,rea tocmeala, MAMA EI DE SOCOTEALA :: USL -barca pe valuri....
Pagina 1 din 1
Un an de fiere în USL
Teoretic, sunt parteneri de coaliţie aflată la putere, împart camaradereşte lauri şi huiduieli publice şi au o promisiune electorală comună: un candidat unic la prezidenţiale. Indiciile sunt, însă, că Victor Ponta vrea să joace solitar. Multe dintre deciziile luate în 2013 converg spre această intenţie. Făcând din primul an de mariaj USL un an de fiere.
2013 a fost un an în care tensiunile intra-USL, nu o dată pe punctul de a se finaliza printr-o ruptură, au fost provocate chiar de deciziile lui Victor Ponta şi ale PSD, ce par a fi luate pentru a-i asigura, în 2014, intrarea în scenă în postura de candidat la prezidenţiale. Asumarea publică a acestei hotărâri şi scoaterea PNL în afara careului de joc ar putea fi, însă, taxate electoral. Aşa că, se pare, e mai bine să-şi pună în aplicare planul, să provoace şi să aştepte ca PNL să-şi asume părăsirea alianţei de guvernare.
Tertipuri pentru sfera de influenţă
Anul a început – continuând de fapt în aceeaşi notă în care se încheiase 2012 – cu disensiuni plecate de la împărţirea portofoliilor ministeriale. PSD şi-a dorit control inclusiv în ministerele conduse de liberali. Unde nu s-a putut oficial, unde nu a fost destul de eficient nici tertipul cu miniștrii delegați – pe care Varujan Vosganian îl cataloga drept act de „destabilizare a miniştrilor liberali“ –, s-a recurs la un control de facto. Au atras atenţia două decizii ce indicau că d-l Ponta ar visa la preşedinţie. Şi-a subordonat, indirect, DIPI, serviciul secret al MAI, condus de liberalul Radu Stroe. Trecând astfel, pentru prima oară în istoria ministerului, numirea vârfului acestei structuri din atribuţiile ministrului de resort în cele ale premierului. O mişcare care, ținând cont de precedente, l-ar putea ajuta să-şi ţină în şah operativ inamicii politici. Din acelaşi raţionament, probabil, îşi exprimase intenţia – materializată ulterior – de înfiinţare şi coordonare a Direcţiei Antifraudă, o structură de supracontrol a instituţiilor statului ce au în responsabilitate activitatea de combatere a infracţiunilor economice, cu iz de crimă organizată. Plan care îi punea la dispoziţie nu numai ANAF, condusă de alt liberal, Daniel Chiţoiu, ci şi servicii speciale. La vociferări a răspuns scurt: „Dacă cineva e nemulţumit de structura guvernului, (...) poate să plece“.
Au urmat, tot în ianuarie, divergenţe pe tema semnării acordului de coabitare cu Traian Băsescu. Nemulţumitul a fost Crin Antonescu, liderul PNL numind decizia drept un act „caraghios“. La scurtă vreme, liberalii au intrat în ofensivă, după ce câţiva parlamentari PSD avuseseră iniţiativa de a modifica, fără consultarea PNL, statutele senatorilor şi deputaţilor, prin care au încercat să-şi întărească imunitatea.
Primele jigniri
Februarie a venit cu acuze ale deputatului PSD Sebastian Ghiţă la adresa unor oameni din USL: senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu, omul de afaceri Ioan Niculae – care a susţinut financiar campania electorală a lui Mircea Geoană – şi preşedintele de onoare al PC, Dan Voiculescu. Eticheta lipită celor trei a fost „fosile comunistoide“. Atacul venise după ce S.R. Stănescu spusese despre Sebastian Ghiţă că e ofiţer SRI sub acoperire.
Conflictul pentru încălecarea Justiţiei
În aprilie s-a dat bătălia pentru încălecarea justiţiei. Polemicile nu s-au purtat, însă, pe tema calităţii profesionale a candidaţilor, a dosarelor instrumentate, a numărului de rechizitorii, a numărului de condamnări, a complexităţii cauzelor instrumentate. Totuşi, a fost o bătălie din care niciuna dintre tabere nu a ieşit pe deplin satisfăcută. Se poate spune, însă, că a punctat Victor Ponta în faţa lui Crin Antonescu. Premierul a reuşit să-şi impună un favorit, pe Tiberiu Niţu, la Parchetul General. Crin Antonescu nu agrease nici numirea lui Tiberiu Niţu, nici a Codruţei Kövesi.
Prima bornă care anunţa despărţirea drumurilor
La finalul lui aprilie, se vorbea pe faţă despre planul PSD de a avea propriul candidat la prezidenţiale. Varujan Vosganian admitea public că discuţiile privind o candidatură separată la prezidenţiale erau tot mai tensionate: „Indiferent de sentimentele pe care le au PNL şi PSD unul faţă de altul, trebuie să primeze promisiunea de onoare şi mandatul dat de români USL-ului“. Iar fostul prim-ministru Adrian Năstase confirma și el informația, spunând că există „o presiune (...) în interiorul PSD pentru ca PSD să aibă un candidat propriu“.
Lupte de cocoşi
În mai, Ilie Sârbu ameninţa cu ruperea USL în cazul în care, într-un termen impus de el, nu se decidea excluderea din alianţă a lui S.R. Stănescu. Crin Antonescu a jucat atunci public rolul celui care vrea solidaritate, anunţând că opiniile senatorului liberal nu sunt şi ale partidului. Invita, însă, presa să nu interpreteze aceste discuţii ca pe „o luptă de cocoşi sau de ţapi“.
La Congresul UDMR, de la finalul lunii mai, a avut loc un schimb de replici acide. Tonul l-a dat premierul, care a spus că nu a dorit să ia steagul de pe scenă „ca să nu se creadă că e steagul PNL“. Crin Antonescu nu a rămas dator: „Sunt uimit că premierul, care până deunăzi avea o alergie la portocaliu, este rezervat faţă de galben şi albastru. Am o problemă cu dorinţa sa de a vedea mai mult roşu. Nu, roşu e destul“.
Dezbaterile pe revizuirea Constituţiei au creat şi ele, în iunie, divergenţe între PSD şi PNL. Nu mari, însă. Şi nu pe probleme majore ce ţineau de dezechilbrarea puterilor în stat ori de ideea de unicameralism, ci pe probleme ce ţin de definirea familiei, de regimul interceptărilor şi de obligativitatea plătirii creanţelor de către stat.
Refuzul rolului de „păpuşă pentru Cotroceni“
Începutul de septembrie venea cu răbufniri ale liberalilor cauzate de anchetele penale ce îi vizau. Luni la rând, întâmplător sau nu, ei au ţinut capul de afiş în scandaluri de corupţie.
La mjlocul aceleiaşi luni, conflictul escaladase la o cotă fără precedent. Liderul PSD îşi numea colegul de alianţă „candidatul de alaltăieri“, generând riposta acestuia, care anunţa că nu va accepta să fie „păpuşa“ PSD pentru Cotroceni. O criză acutizată, probabil, şi de cântecul de sirenă cu care Victor Ponta încercase o vreme să ademenească PDL: invocata colaborare pe tema măsurilor economice pentru sprijinirea mediului de afaceri. Un proiect care a murit, surprinzător, la câteva zile după ce Traian Băsescu îşi făcuse intrarea în cortul PDL de la Ţebea.
Atac „parşivel“ la politica struţului
La final de septembrie, Crin Antonescu i-a mai plătit partenerului de guvernare o poliţă, odată cu redeschiderea scandalului aleşilor USL cu probleme de integritate. Acesta propunea rezolvarea problemei prin amnistierea conflictului de interese, iar în ceea ce priveşte incompatibilităţile, un recurs în interesul legii, solicitat ministrului Justiţiei. „Nu cred că putem să mai tergiversăm o situaţie atât de nefirească, fără precedent, periculoasă, în sensul administraţiei şi bunului mers al administraţiei, şi nu cred că putem să adoptăm politica struţului“, plusa Alina Gorghiu, cu referire la atitudinea premierului. Era un joc „parşivel“ din partea PNL. Se ştia că Victor Ponta nu poate face nimic pentru a-i salva pe incompatibili, pentru că şi-ar asuma riscuri prea mari. Dar se mai ştia că în ochii plebei cu carnet de membru de partid el pare omul care poate face orice, dacă vrea.
Şicane reciproce
Motiv de discordie a fost, câteva zile mai târziu, regionalizarea. Vicepremierul Liviu Dragnea acuza proiectul de lege prin care 63 de parlamentari PNL au decis, fără să se consulte cu PSD, ca primarii să fie aleşi din două tururi de scrutin, iar preşedinţii de consilii judeţene, prin votul consilierilor, nu uninominal. El aprecia că proiectul dezavantajează partidul dominant la alegeri, cerând o discuţie „urgentă“ în USL pentru a vedea dacă mai „avem puterea să ducem împreună la capăt ce am promis“.
Începutul lui octombrie venea cu un nou avertisment, transmis de Ilie Sârbu: pentru PSD nu e complicat să aibă un candidat la preşedinţie. Jumătatea lui decembrie îi găsea tot în relaţii încordate, liderul PNL admiţând tensiunile din alianţă, după ce Dan Voiculescu făcuse „afirmaţii neruşinate“: „Nu există niciun temei să zică faptul că PNL are un comportament imoral faţă de PSD sau să afirme că facem bezele preşedintelui Băsescu“. Nepierzând ocazia să trimită o săgeată şi spre Victor Ponta, spunând că nu crede ca influenţa lui Dan Voiculescu asupra acestuia să fi sporit, dar că nu poate garanta acest lucru şi invers.
Cine minte?
Demascarea tentativei de legalizare a corupţiei pentru demnitari – prin modificările pregătite Codului Penal şi Legii amnistiei –, scandalul mediatic iscat ulterior, reacţia UE şi a unor ambasade occidentale şi anunţul preşedintelui Băsescu, potrivit căruia liderii PSD şi PNL ar fi ştiut despre ceea ce se punea la cale în Legislativ, au semănat vrajbă, pe final de an. „Premierul a venit cu ideea stupidă să spunem «nu» amnistiei, dar să treacă“, acuza liderul PNL. Reacția a venit sub forma altei acuze: „Antonescu mi-a cerut OUG pentru amnistie“. Iar Valeriu Zgonea, în a cărui arie de competenţă a fost pusă la cale „operaţiunea superimunitatea“, şi-a completat şeful de partid: „Liberalii ştiau de modificările la Codul Penal şi la Legea amnistiei“. Dialogul s-a încheiat, momentan, cu concluzia liderului PNL, potrivit căruia USL, „un colhoz al fericirii pe pământ în timpul Guvernului Ponta“, e un eşec anunţat. Iar o despărţire e iminentă: „Înţeleg că nu ne suportaţi despărţiţi. Obişnuiţi-vă“.
Aşa se încheie primul an de guvernare al „eşecului anunţat“ USL. Un an de fiere.
http://www.revista22.ro/un-an-de-fiere-n-usl-35770.html
2013 a fost un an în care tensiunile intra-USL, nu o dată pe punctul de a se finaliza printr-o ruptură, au fost provocate chiar de deciziile lui Victor Ponta şi ale PSD, ce par a fi luate pentru a-i asigura, în 2014, intrarea în scenă în postura de candidat la prezidenţiale. Asumarea publică a acestei hotărâri şi scoaterea PNL în afara careului de joc ar putea fi, însă, taxate electoral. Aşa că, se pare, e mai bine să-şi pună în aplicare planul, să provoace şi să aştepte ca PNL să-şi asume părăsirea alianţei de guvernare.
Tertipuri pentru sfera de influenţă
Anul a început – continuând de fapt în aceeaşi notă în care se încheiase 2012 – cu disensiuni plecate de la împărţirea portofoliilor ministeriale. PSD şi-a dorit control inclusiv în ministerele conduse de liberali. Unde nu s-a putut oficial, unde nu a fost destul de eficient nici tertipul cu miniștrii delegați – pe care Varujan Vosganian îl cataloga drept act de „destabilizare a miniştrilor liberali“ –, s-a recurs la un control de facto. Au atras atenţia două decizii ce indicau că d-l Ponta ar visa la preşedinţie. Şi-a subordonat, indirect, DIPI, serviciul secret al MAI, condus de liberalul Radu Stroe. Trecând astfel, pentru prima oară în istoria ministerului, numirea vârfului acestei structuri din atribuţiile ministrului de resort în cele ale premierului. O mişcare care, ținând cont de precedente, l-ar putea ajuta să-şi ţină în şah operativ inamicii politici. Din acelaşi raţionament, probabil, îşi exprimase intenţia – materializată ulterior – de înfiinţare şi coordonare a Direcţiei Antifraudă, o structură de supracontrol a instituţiilor statului ce au în responsabilitate activitatea de combatere a infracţiunilor economice, cu iz de crimă organizată. Plan care îi punea la dispoziţie nu numai ANAF, condusă de alt liberal, Daniel Chiţoiu, ci şi servicii speciale. La vociferări a răspuns scurt: „Dacă cineva e nemulţumit de structura guvernului, (...) poate să plece“.
Au urmat, tot în ianuarie, divergenţe pe tema semnării acordului de coabitare cu Traian Băsescu. Nemulţumitul a fost Crin Antonescu, liderul PNL numind decizia drept un act „caraghios“. La scurtă vreme, liberalii au intrat în ofensivă, după ce câţiva parlamentari PSD avuseseră iniţiativa de a modifica, fără consultarea PNL, statutele senatorilor şi deputaţilor, prin care au încercat să-şi întărească imunitatea.
Primele jigniri
Februarie a venit cu acuze ale deputatului PSD Sebastian Ghiţă la adresa unor oameni din USL: senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu, omul de afaceri Ioan Niculae – care a susţinut financiar campania electorală a lui Mircea Geoană – şi preşedintele de onoare al PC, Dan Voiculescu. Eticheta lipită celor trei a fost „fosile comunistoide“. Atacul venise după ce S.R. Stănescu spusese despre Sebastian Ghiţă că e ofiţer SRI sub acoperire.
Conflictul pentru încălecarea Justiţiei
În aprilie s-a dat bătălia pentru încălecarea justiţiei. Polemicile nu s-au purtat, însă, pe tema calităţii profesionale a candidaţilor, a dosarelor instrumentate, a numărului de rechizitorii, a numărului de condamnări, a complexităţii cauzelor instrumentate. Totuşi, a fost o bătălie din care niciuna dintre tabere nu a ieşit pe deplin satisfăcută. Se poate spune, însă, că a punctat Victor Ponta în faţa lui Crin Antonescu. Premierul a reuşit să-şi impună un favorit, pe Tiberiu Niţu, la Parchetul General. Crin Antonescu nu agrease nici numirea lui Tiberiu Niţu, nici a Codruţei Kövesi.
Prima bornă care anunţa despărţirea drumurilor
La finalul lui aprilie, se vorbea pe faţă despre planul PSD de a avea propriul candidat la prezidenţiale. Varujan Vosganian admitea public că discuţiile privind o candidatură separată la prezidenţiale erau tot mai tensionate: „Indiferent de sentimentele pe care le au PNL şi PSD unul faţă de altul, trebuie să primeze promisiunea de onoare şi mandatul dat de români USL-ului“. Iar fostul prim-ministru Adrian Năstase confirma și el informația, spunând că există „o presiune (...) în interiorul PSD pentru ca PSD să aibă un candidat propriu“.
Lupte de cocoşi
În mai, Ilie Sârbu ameninţa cu ruperea USL în cazul în care, într-un termen impus de el, nu se decidea excluderea din alianţă a lui S.R. Stănescu. Crin Antonescu a jucat atunci public rolul celui care vrea solidaritate, anunţând că opiniile senatorului liberal nu sunt şi ale partidului. Invita, însă, presa să nu interpreteze aceste discuţii ca pe „o luptă de cocoşi sau de ţapi“.
La Congresul UDMR, de la finalul lunii mai, a avut loc un schimb de replici acide. Tonul l-a dat premierul, care a spus că nu a dorit să ia steagul de pe scenă „ca să nu se creadă că e steagul PNL“. Crin Antonescu nu a rămas dator: „Sunt uimit că premierul, care până deunăzi avea o alergie la portocaliu, este rezervat faţă de galben şi albastru. Am o problemă cu dorinţa sa de a vedea mai mult roşu. Nu, roşu e destul“.
Dezbaterile pe revizuirea Constituţiei au creat şi ele, în iunie, divergenţe între PSD şi PNL. Nu mari, însă. Şi nu pe probleme majore ce ţineau de dezechilbrarea puterilor în stat ori de ideea de unicameralism, ci pe probleme ce ţin de definirea familiei, de regimul interceptărilor şi de obligativitatea plătirii creanţelor de către stat.
Refuzul rolului de „păpuşă pentru Cotroceni“
Începutul de septembrie venea cu răbufniri ale liberalilor cauzate de anchetele penale ce îi vizau. Luni la rând, întâmplător sau nu, ei au ţinut capul de afiş în scandaluri de corupţie.
La mjlocul aceleiaşi luni, conflictul escaladase la o cotă fără precedent. Liderul PSD îşi numea colegul de alianţă „candidatul de alaltăieri“, generând riposta acestuia, care anunţa că nu va accepta să fie „păpuşa“ PSD pentru Cotroceni. O criză acutizată, probabil, şi de cântecul de sirenă cu care Victor Ponta încercase o vreme să ademenească PDL: invocata colaborare pe tema măsurilor economice pentru sprijinirea mediului de afaceri. Un proiect care a murit, surprinzător, la câteva zile după ce Traian Băsescu îşi făcuse intrarea în cortul PDL de la Ţebea.
Atac „parşivel“ la politica struţului
La final de septembrie, Crin Antonescu i-a mai plătit partenerului de guvernare o poliţă, odată cu redeschiderea scandalului aleşilor USL cu probleme de integritate. Acesta propunea rezolvarea problemei prin amnistierea conflictului de interese, iar în ceea ce priveşte incompatibilităţile, un recurs în interesul legii, solicitat ministrului Justiţiei. „Nu cred că putem să mai tergiversăm o situaţie atât de nefirească, fără precedent, periculoasă, în sensul administraţiei şi bunului mers al administraţiei, şi nu cred că putem să adoptăm politica struţului“, plusa Alina Gorghiu, cu referire la atitudinea premierului. Era un joc „parşivel“ din partea PNL. Se ştia că Victor Ponta nu poate face nimic pentru a-i salva pe incompatibili, pentru că şi-ar asuma riscuri prea mari. Dar se mai ştia că în ochii plebei cu carnet de membru de partid el pare omul care poate face orice, dacă vrea.
Şicane reciproce
Motiv de discordie a fost, câteva zile mai târziu, regionalizarea. Vicepremierul Liviu Dragnea acuza proiectul de lege prin care 63 de parlamentari PNL au decis, fără să se consulte cu PSD, ca primarii să fie aleşi din două tururi de scrutin, iar preşedinţii de consilii judeţene, prin votul consilierilor, nu uninominal. El aprecia că proiectul dezavantajează partidul dominant la alegeri, cerând o discuţie „urgentă“ în USL pentru a vedea dacă mai „avem puterea să ducem împreună la capăt ce am promis“.
Începutul lui octombrie venea cu un nou avertisment, transmis de Ilie Sârbu: pentru PSD nu e complicat să aibă un candidat la preşedinţie. Jumătatea lui decembrie îi găsea tot în relaţii încordate, liderul PNL admiţând tensiunile din alianţă, după ce Dan Voiculescu făcuse „afirmaţii neruşinate“: „Nu există niciun temei să zică faptul că PNL are un comportament imoral faţă de PSD sau să afirme că facem bezele preşedintelui Băsescu“. Nepierzând ocazia să trimită o săgeată şi spre Victor Ponta, spunând că nu crede ca influenţa lui Dan Voiculescu asupra acestuia să fi sporit, dar că nu poate garanta acest lucru şi invers.
Cine minte?
Demascarea tentativei de legalizare a corupţiei pentru demnitari – prin modificările pregătite Codului Penal şi Legii amnistiei –, scandalul mediatic iscat ulterior, reacţia UE şi a unor ambasade occidentale şi anunţul preşedintelui Băsescu, potrivit căruia liderii PSD şi PNL ar fi ştiut despre ceea ce se punea la cale în Legislativ, au semănat vrajbă, pe final de an. „Premierul a venit cu ideea stupidă să spunem «nu» amnistiei, dar să treacă“, acuza liderul PNL. Reacția a venit sub forma altei acuze: „Antonescu mi-a cerut OUG pentru amnistie“. Iar Valeriu Zgonea, în a cărui arie de competenţă a fost pusă la cale „operaţiunea superimunitatea“, şi-a completat şeful de partid: „Liberalii ştiau de modificările la Codul Penal şi la Legea amnistiei“. Dialogul s-a încheiat, momentan, cu concluzia liderului PNL, potrivit căruia USL, „un colhoz al fericirii pe pământ în timpul Guvernului Ponta“, e un eşec anunţat. Iar o despărţire e iminentă: „Înţeleg că nu ne suportaţi despărţiţi. Obişnuiţi-vă“.
Aşa se încheie primul an de guvernare al „eşecului anunţat“ USL. Un an de fiere.
http://www.revista22.ro/un-an-de-fiere-n-usl-35770.html
Joker2009- Admin
- Mesaje : 1092
Data de inscriere : 30/09/2009
Reconfirmarea candidaturii lui Antonescu la prezidențiale, o utopie S.R. Stănescu: Ce ar putea face acest congres? Să întoarcă mortul de la groapă?
Sorin Roșca Stănescu crede că un nou congres USL pentru reconfirmarea candidaturii lui Crin Antonescu la prezidențiale reprezintă o utopie.
USL nu mai există de facto, mai spune senatorul.
S.R Stănescu a declarat vineri seară, la B1 TV, că organizarea unui Congres extraordinar al USL pentru a se decide candidatura lui Crin Antonescula alegerile prezidențiale, propusă de vicepreședintele PNL Florin Țurcanu, ar fi o absurditate.
„Acest congres este o utopie. Pentru a exista un congres USL ar trebui să existe trei congrese, unul PSD, unul PNL și unul PC. Numai în aceste condiții ar putea fi urmate de unul USL. Și ce ar putea face acest congres? Să întoarcă mortul de la groapă? Chiar dacă există un Guvern, în funcțiune USL nu mai există de facto. Nu doar în Ilfov și în alte județe ale țării, nu mai există nici la nivel central. Deci ar putea să facă? Nu se mai poate întoarce mortul de la groapă”, a spus Sorin Roșca Stănescu.
Florin Ţurcanu, preşedintele CJ Botoşani, vicepreşedinte al PNL, a anunţat că va propune în viitoare şedinţă a conducerii liberalilor organizarea unui Congres extraordinar al USL pentru a se reconfirma candidatura lui Crin Antonescu pentru funcţia de preşedinte al României.
"Trebuie să clarificăm lucrurile. Dacă rămânem la guvernare şi în USL, trebuie să facem un congres comun PSD, PNL, PC, UNPR, şi mai validăm sau nu candidatura lui Crin Antonescu. Dacă nu rămânem în USL, ne apucăm de treabă singuri, ne încărcăm bateriile şi vedem cât putem obţine singuri. Ca să rămâi la guvernare, trebuie să ai un congres care să valideze obiectivele USL şi candidatul la prezidenţiale", a declarat Ţurcanu, citat de "Gândul".
http://www.cotidianul.ro/sr-stanescu-ce-ar-putea-face-acest-congres-sa-intoarca-mortul-de-la-groapa-229457/
USL nu mai există de facto, mai spune senatorul.
S.R Stănescu a declarat vineri seară, la B1 TV, că organizarea unui Congres extraordinar al USL pentru a se decide candidatura lui Crin Antonescula alegerile prezidențiale, propusă de vicepreședintele PNL Florin Țurcanu, ar fi o absurditate.
„Acest congres este o utopie. Pentru a exista un congres USL ar trebui să existe trei congrese, unul PSD, unul PNL și unul PC. Numai în aceste condiții ar putea fi urmate de unul USL. Și ce ar putea face acest congres? Să întoarcă mortul de la groapă? Chiar dacă există un Guvern, în funcțiune USL nu mai există de facto. Nu doar în Ilfov și în alte județe ale țării, nu mai există nici la nivel central. Deci ar putea să facă? Nu se mai poate întoarce mortul de la groapă”, a spus Sorin Roșca Stănescu.
Florin Ţurcanu, preşedintele CJ Botoşani, vicepreşedinte al PNL, a anunţat că va propune în viitoare şedinţă a conducerii liberalilor organizarea unui Congres extraordinar al USL pentru a se reconfirma candidatura lui Crin Antonescu pentru funcţia de preşedinte al României.
"Trebuie să clarificăm lucrurile. Dacă rămânem la guvernare şi în USL, trebuie să facem un congres comun PSD, PNL, PC, UNPR, şi mai validăm sau nu candidatura lui Crin Antonescu. Dacă nu rămânem în USL, ne apucăm de treabă singuri, ne încărcăm bateriile şi vedem cât putem obţine singuri. Ca să rămâi la guvernare, trebuie să ai un congres care să valideze obiectivele USL şi candidatul la prezidenţiale", a declarat Ţurcanu, citat de "Gândul".
http://www.cotidianul.ro/sr-stanescu-ce-ar-putea-face-acest-congres-sa-intoarca-mortul-de-la-groapa-229457/
fabio- Mesaje : 798
Data de inscriere : 12/12/2010
USL-ul şi Pocitura
Tot mai multe voci dau ca sigură ruperea USL, şi încă foarte curând. Unora, nu prea mulţi, le pare rău după această alianţă părând contra naturii. Adevărul e că, în contextul în care niciun partid politic nu mai are altă ideologie decât aceea a banului, chestia asta cu natura e desuetă până în pânzele albe. Iar acum se dovedeşte încă o dată că singurul ideal care i-a unit, în faza de început, a fost dărâmarea lui Băse. V-aţi făcut cumva iluzii că scopul final ar fi fost înscăunarea unei adevărate democraţii? V-aţi înşelat amarnic în acest caz. Scopul final era tot ajungerea la ciolan, un ciolan de care ţineau cu dinţii pe atunci pedeliştii struniţi din scurt de maestrul de ceremonii de la Cotroceni. Ei bine, cum, necum, n-au reuşit să-l dărâme. Au reuşit în schimb să ajungă la guvernare, adică la un fel de semiputere, din care, în prezent, le-a rămas cam sfertul, datorită tocmai lăcomiei excesive de care au dat dovadă.
Un prim cuvânt li se cuvine liberalilor, pentru felul în care au gestionat alianţa. Mari amatori de asemenea combinaţii încă din primele zile de după ceea ce mai numim, nu ştiu cu câtă îndreptăţire, revoluţie, liberalii sub conducerea lui Radu Câmpeanu i s-au alăturat tam-nesam la guvernare FSN-ului de început al lui Ion Iliescu. Apoi, sub direcţia aceluiaşi Radu Mamii, i-au propus Regelui să candideze la Preşedinţia României, aruncând astfel în derizoriu ideea de monarhie. Ajunşi la guvernare în 1996 alături de ţărănişti într-o altă alianţă, CDR, cu toate că se aflau pe cai mari, au acceptat din nou un compromis detestabil, cu PD-ul lui Petre Roman pe-atunci, în loc să organizeze imediat alegeri aniticipate. Rezultatul: căderea Guvernului Ciorbea şi, mai târziu, scoaterea de pe scena politică a PNŢcd-ului, partidul cel mai infiltrat cu securiştii de nădejde ai lui Virgil Măgureanu. Pentru alegerile din anul 2000, liberalii i-au părăsit cu totul pe ţărănişti şi au antamat o nouă alianţă neoficializată cu partidul lui Iliescu, rămânând mai apoi să-i facă acestuia o opoziţie de faţadă. Asta până când şi-au dat seama că noului său lider, Adrian Năstase, o adevărată stea în ascensiune pe firmamentul cvasieternului partid de guvernământ, i se rupe de aceşti aliaţi de operetă care şi-au adus la cârmă, pe rând, oameni ca Valeriu Stoica şi mai apoi Theodor Stolojan, fostul contabil al Securităţii lui Ceauşescu şi pupincurist al lui Ion Iliescu, pe care îl şi slujise de altfel cu devotament neabătut, după debarcarea lui Petre Roman de la Palatul Victoriei. În fine, soluţia liberală pentru alegerile din 2004 a fost alianţa cu PD-ul ajuns pe mâna lui Băsescu, artizan al ejectării lui Petrică cel Frumos de la conducere şi apoi din partid, determinându-l să-şi găsească refugiul unde altundeva decât la liberali (în prezent deputat al acestora). Au urmat înduioşătoarea scenetă a lui „Dragă Stolo” soldată cu pierderea de către liberali a Preşedinţiei, în favoarea cui altcuiva decât Traian Băsescu, apoi retragerea celui împuşcat în aripă şi înlocuirea lui cu Tăriceanu, singurul liberal care a dovedit că ar şti ce e coloana vertebrală şi demnitatea în greii săi ani la guvernare, lovit în mod continuu de Băsescu pe tot parcursul ei. În aceste condiţii s-a petrecut prima suspendare a marinarului, când liberalii s-au reîmpăcat cu PSD-ul, fiind susţinuţi de acesta, în mod tacit, la guvernare. Ideea ar fi că partidul cu săgeata s-a aliat oricând şi cu oricine, fără a-şi face vreodată probleme ideologice doar din atâta lucru, nici chiar atunci când a fost să-şi pună în vârf un conducător de teapa (şi apoi ţeapa!) lui Stolojan.
În ceea ce priveşte PSD-ul, ce să mai vorbim despre el, că am face-o degeaba. Este partidul care, sub numele iniţial FSN şi la mâna „edecului comunist”, a îngropat revoluţia, a dus ţara de râpă distrugându-i industria şi agricultura, aflate, ambele, într-o situaţie cât de cât acceptabilă în decembrie ’89, când a ajuns la putere. A vândut pe nimic tot ce aveam şi, mai grav, a întinat, ca să folosim chiar termenul iliescian, idealurile românilor de echitate, bunăstare şi demnitate naţională de care, totuşi, nu duseserăm lipsă cu totul, ca acum, chiar şi pe vremea lui Ceauşescu. A fost şi este partidul marilor tunuri economice şi financiare, al vânzării resurselor subsolului şi al multor altora, pentru care sumele cele mai mari s-au plătit sub formă de peşcheşuri şi comisioane ascunse bine în buzunarele fără fund ale politicienilor. Dar, mai presus de toate acestea, este partidul, în prezent, al lui Victor Ponta, cel care aduce efectiv în ţară, satisfăcându-le toate pretenţiile ruinătoare, companii fără alt Dumnezeu decât banul, ca Gold Corporation sau Chevron; cel care consfinţeşte din nou şi amplifică la dimensiuni de coşmar puterea serviciilor secrete şi care distruge în continuare tot ce a mai rămas de distrus în România.
Iată-i deci pe cei ce se află acum faţă în faţă, într-o încleştare câtuşi de puţin amicală, chiar în interiorul alianţei lor, USL, şi supravegheaţi din exterior de lupul cu colţii DNA la discreţie, încă marele păpuşar şi acum, care-i aţâţă pe unii împotriva celorlalţi şi, slăbindu-i, guvernează în continuare, aproape ca pe vremea lui Boc.
Este oare o problemă reală pentru noi ruperea USL? De fapt, neoficial, faptul s-a petrecut deja de mult! O alianţă în care o parte şi-a tras toată spuza pe propria turtă, iar cealaltă, de dragul unei promisiuni fără acoperire, a înghiţit doar rahatul unei guvernări de tot râsu-plânsu!
Deasupra căreia, cum spune poetul, oastea să şi-o recunoască, pocitura îşi aruncă bulbucatul ochi de mai ştiu eu ce.
http://www.cotidianul.ro/usl-ul-si-pocitura-229489/
Un prim cuvânt li se cuvine liberalilor, pentru felul în care au gestionat alianţa. Mari amatori de asemenea combinaţii încă din primele zile de după ceea ce mai numim, nu ştiu cu câtă îndreptăţire, revoluţie, liberalii sub conducerea lui Radu Câmpeanu i s-au alăturat tam-nesam la guvernare FSN-ului de început al lui Ion Iliescu. Apoi, sub direcţia aceluiaşi Radu Mamii, i-au propus Regelui să candideze la Preşedinţia României, aruncând astfel în derizoriu ideea de monarhie. Ajunşi la guvernare în 1996 alături de ţărănişti într-o altă alianţă, CDR, cu toate că se aflau pe cai mari, au acceptat din nou un compromis detestabil, cu PD-ul lui Petre Roman pe-atunci, în loc să organizeze imediat alegeri aniticipate. Rezultatul: căderea Guvernului Ciorbea şi, mai târziu, scoaterea de pe scena politică a PNŢcd-ului, partidul cel mai infiltrat cu securiştii de nădejde ai lui Virgil Măgureanu. Pentru alegerile din anul 2000, liberalii i-au părăsit cu totul pe ţărănişti şi au antamat o nouă alianţă neoficializată cu partidul lui Iliescu, rămânând mai apoi să-i facă acestuia o opoziţie de faţadă. Asta până când şi-au dat seama că noului său lider, Adrian Năstase, o adevărată stea în ascensiune pe firmamentul cvasieternului partid de guvernământ, i se rupe de aceşti aliaţi de operetă care şi-au adus la cârmă, pe rând, oameni ca Valeriu Stoica şi mai apoi Theodor Stolojan, fostul contabil al Securităţii lui Ceauşescu şi pupincurist al lui Ion Iliescu, pe care îl şi slujise de altfel cu devotament neabătut, după debarcarea lui Petre Roman de la Palatul Victoriei. În fine, soluţia liberală pentru alegerile din 2004 a fost alianţa cu PD-ul ajuns pe mâna lui Băsescu, artizan al ejectării lui Petrică cel Frumos de la conducere şi apoi din partid, determinându-l să-şi găsească refugiul unde altundeva decât la liberali (în prezent deputat al acestora). Au urmat înduioşătoarea scenetă a lui „Dragă Stolo” soldată cu pierderea de către liberali a Preşedinţiei, în favoarea cui altcuiva decât Traian Băsescu, apoi retragerea celui împuşcat în aripă şi înlocuirea lui cu Tăriceanu, singurul liberal care a dovedit că ar şti ce e coloana vertebrală şi demnitatea în greii săi ani la guvernare, lovit în mod continuu de Băsescu pe tot parcursul ei. În aceste condiţii s-a petrecut prima suspendare a marinarului, când liberalii s-au reîmpăcat cu PSD-ul, fiind susţinuţi de acesta, în mod tacit, la guvernare. Ideea ar fi că partidul cu săgeata s-a aliat oricând şi cu oricine, fără a-şi face vreodată probleme ideologice doar din atâta lucru, nici chiar atunci când a fost să-şi pună în vârf un conducător de teapa (şi apoi ţeapa!) lui Stolojan.
În ceea ce priveşte PSD-ul, ce să mai vorbim despre el, că am face-o degeaba. Este partidul care, sub numele iniţial FSN şi la mâna „edecului comunist”, a îngropat revoluţia, a dus ţara de râpă distrugându-i industria şi agricultura, aflate, ambele, într-o situaţie cât de cât acceptabilă în decembrie ’89, când a ajuns la putere. A vândut pe nimic tot ce aveam şi, mai grav, a întinat, ca să folosim chiar termenul iliescian, idealurile românilor de echitate, bunăstare şi demnitate naţională de care, totuşi, nu duseserăm lipsă cu totul, ca acum, chiar şi pe vremea lui Ceauşescu. A fost şi este partidul marilor tunuri economice şi financiare, al vânzării resurselor subsolului şi al multor altora, pentru care sumele cele mai mari s-au plătit sub formă de peşcheşuri şi comisioane ascunse bine în buzunarele fără fund ale politicienilor. Dar, mai presus de toate acestea, este partidul, în prezent, al lui Victor Ponta, cel care aduce efectiv în ţară, satisfăcându-le toate pretenţiile ruinătoare, companii fără alt Dumnezeu decât banul, ca Gold Corporation sau Chevron; cel care consfinţeşte din nou şi amplifică la dimensiuni de coşmar puterea serviciilor secrete şi care distruge în continuare tot ce a mai rămas de distrus în România.
Iată-i deci pe cei ce se află acum faţă în faţă, într-o încleştare câtuşi de puţin amicală, chiar în interiorul alianţei lor, USL, şi supravegheaţi din exterior de lupul cu colţii DNA la discreţie, încă marele păpuşar şi acum, care-i aţâţă pe unii împotriva celorlalţi şi, slăbindu-i, guvernează în continuare, aproape ca pe vremea lui Boc.
Este oare o problemă reală pentru noi ruperea USL? De fapt, neoficial, faptul s-a petrecut deja de mult! O alianţă în care o parte şi-a tras toată spuza pe propria turtă, iar cealaltă, de dragul unei promisiuni fără acoperire, a înghiţit doar rahatul unei guvernări de tot râsu-plânsu!
Deasupra căreia, cum spune poetul, oastea să şi-o recunoască, pocitura îşi aruncă bulbucatul ochi de mai ştiu eu ce.
http://www.cotidianul.ro/usl-ul-si-pocitura-229489/
FANTASIO- Mesaje : 496
Data de inscriere : 24/09/2012
Gabriela Vrânceanu Firea Pandele, vârful de lance al destrămării USL
Senatorul PSD Gabriela Vrânceanu Firea s-a transformat în cel mai vehement critic al PNL, mânată de conflictul personal cu liberalul Marian Petrache. Plecând de la afirmaţiile care anunţă divorţul USL, „Adevărul“ vă prezintă harta completă a judeţelor în care PSD şi PNL au lăsat alianţa doar pe pliantele electorale şi au căutat să-şi formeze o altă majoritate.
Alianţa USL, luată judeţ cu judeţ, se destramă pe zi ce trece. Ultimul scandal a răbufnit după ce Gabriela Vrânceanu Firea, preşedintele PSD Ilfov, care nu se înţelege nici în ruptul capului cu liberalul Marian Petrache, şeful CJ Ilfov, a cerut un pact de neagresiune între cele două partide pe plan local. „În acest moment, la Ilfov, USL nu mai există, deoarece PNL preferă să conducă la nivel local împreună cu PDL. Avem un vicepreşedinte de Consiliu Judeţean din partea PDL, ceea ce este inadmisibil, pentru că protocolul USL la nivel naţional interzice colaborarea de acest tip la nivel local“, a clamat Firea. Însă Gabriela Firea a uitat că, în vara anului trecut, consilierii PSD au votat revocarea din funcţie a vicepreşedintelui CJ Cristina Manicea, membru PNL, ca şi Petrache. La Botoşani, USL nu a rezistat nici patru luni de zile după câştigarea alegerilor. Conflictul a izbucnit între preşedintele liberal al Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu, şi primarul social-democrat al municipiului Botoşani, Ovidiu Portariuc. După ce consilierii locali PNL au respins o serie de proiecte propuse de primarul Ovidiu Portariuc, social-democratii i-au acuzat pe liberalii de trădare. În ultima lună a lui 2013, şeful PSD Botoşani, Andrei Dolineaschi, anunţa: „Să fim bine înţeleşi : domnul Ţurcanu a făcut alianţă cu PDL. În Consiliul Judeţean a dat mâna cu PDL“. Imediat după sărbători, Ţurcanu a cerut organizarea unui nou congres al USL, care să-i revalideze candidatura lui Crin Antonescu la prezidenţiale, însă la centru, lucrurile par a se fi calmat. „Domnul Antonescu mi-a spus că nu susţine propunerea domnului Ţurcanu. Nu ştiaţi cine e Ţurcanu dacă nu vorbea“, a spus Ponta, după prima şedinţă a PSD din acest an. „Resursa umană rămâne PDL“ Preşedintele PSD Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, a declarat în repetate rânduri că liberalii „dinamitează” USL printr-un pact pe care l-au făcut cu PDL şi cu PP-DD. Ţuţuianu îl declară vinovat de acest pact chiar pe liderul PNL, Mihai Volintiru, care i-a caracterizat astfel pe democrat-liberalii din judeţ: „Resursa umană rămâne PDL“. Ţuţuianu îi acuză pe liderii PNL că au bătut palma cu PDL pentru mai multe proiecte din Consiliul Local Târgovişte, printre care şi schimbarea CA de la Compania de Apă Târgovişte. În Alba, USL a funcţionat doar până la alegerile locale din 2012. Cele două partide, PNL şi PSD, s-au despărţit aproape oficial în momentul în care liberalii au decis să facă coaliţie cu PDL la Consiliul Judeţean Alba şi Consiliul Local Alba Iulia. În aceste structuri, PSD a fost scos din jocul puterii, după multe negocieri între partidele politice. Preşedintele PNL Alba, senatorul Teodor Atanasiu, a declarat că protocolul USL nu a fost valabil, în Alba, la alegerile locale pentru că USL nu a obţinut majoritatea voturilor alegătorilor. Alba este singurul judeţ din ţară unde PDL a câştigat alegerile locale. Oficial, USL merge bine la Braşov şi, până acum, au votat împreună toate proiectele. În spatele acestei aparenţe, surse din cele două partide susţin că, pe plan local, PNL şi PDL se înţeleg mult prea bine. Consilierii PSD nu privesc liniştiţi prea buna colaborare dintre preşedintele CJ Braşov, Aristotel Câncescu, şi primarul George Scripcaru (PDL). Cei doi au decis, anul trecut, să colaboreze în cel mai mare proiect al Braşovului, respectiv Aeroportul. În plus, Aristotel Căncescu nu l-a mai atacat deloc pe George Scripcaru, deşi, în anii precedenţi, nu a pierdut nicio ocazie să facă acest lucru. PSD , dragoste cu PDL Social-democraţii îi arată cu degetul pe liberali că au trădat, că fac şi dreg împreună cu PDL, dar uită că, în unele judeţe, chiar ei au încropit alianţe politice cu oamenii lui Vasile Blaga. De exemplu, în judeţul Neamţ, USL este o himeră. La Neamţ, USL a părut o construcţie fragilă încă din start, ţinând cont de relaţiile conflictuale ale liderilor judeţeni ai PSD (Ionel Arsene) şi PNL (Dorin Ursărescu), pe de o parte, şi preşedintele CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă, singurul şef de judeţ din ţară al UNPR-ului. Pe 1 iunie 2013, PSD a reuşit şi cu votul PDL să-şi impună şi cel de-al doilea vicepreşedinte la CJ Neamţ (Dan Manoliu), pe lângă Emilia Arcan (tot PSD) aleasă în funcţie în octombrie 2012. Deşi „căsătoria” PSD-PDL nu este oficializată printr-un document, în partea a doua a anului trecut la votul din plen s-a observat că alianţa funcţionează brici între PSD şi PDL. La Consiliul Local Piatra Neamţ, primarul Gheorghe Ştefan nu are deloc dureri de cap, deoarece din cei 24 de consilieri, cei de la PDL (7) şi cei de la PSD ( formează cu uşurinţă majoritatea simplă. Adomniţei, uitat de Nichita Într-un alt mare oraş al Moldovei, la Iaşi, social-democraţii i-au lăsat pentru prima dată în offside pe partenerii liberali. În timpul unei şedinţe din decembrie 2013, preşedintele Cristian Adomniţei (PNL) a suferit o primă înfrângere de când a preluat conducerea. O alianţă formată în acel moment între PSD, PP-DD şi PC a votat împotriva împărţirii unei sume de 400.000 de lei către mai multe comune din judeţ în detrimentul municipiului Iaşi. Adomniţei a propus schimbarea criteriilor de alocare, dar consilierii au votat împotrivă. În Consiliul Local Iaşi, este de notoritatea opoziţia falsă făcută în CL Iaşi de către aleşii PDL. Prietenia între liderul PSD Iaşi, Gheorghe Nichita, şi şeful PDL Iaşi, Gabriel Surdu, a fost criticată vehement inclusiv de către alţi membri de frunte ai democrat-liberilor, precum Dumitru Oprea. Tot în zonă, la Suceava, primarul PDL Ion Lungu s-a distanţat de partid şi colaborează pentru aprobarea proiectelor cu PSD. În Consiliul Local, USL a dat câteva rateuri pe proiecte de hotărâre vizând insolvenţa societăţii de termoficare, PSD votând împreună cu PDL împotriva unor iniţiative ale PNL. Judeţe unde USL rezistă cu greu La Constanţa, PSD şi PNL sunt despărţite de Portul Constanţa, pe care administraţia Mazăre îl vrea din răsputeri în portofoliul său. Primul semnal negativ a venit la împărţirea ministerelor în cadrul alianţei de guvernământ USL. Ministerul Transporturilor a revenit PNL-ului, care, cu acordul tacit al PSD, nu agreează cedarea Portului Constanţa către administraţia locală. Primarul Radu Mazăre, liderul PSD Constanţa, a început să critice toţi miniştrii liberali care nu i-au îndeplinit visul. Câtă vreme Portul Constanţa rămâne în administrarea statului, prin Ministerul Transporturilor, PNL are în Radu Mazăre un inamic declarat. Cluj: Frecuşuri din orgolii La Cluj, s-au înregistrat unele probleme în USL, dar fără ca acestea să determine alte alianţe ale PNL sau PSD. Un moment penibil a fost la inaugurarea noii piste a Aeroportului Cluj-Napoca, în toamna lui 2013, când au trimis invitaţii de participare la eveniment şi preşedintele Consiliului Judeţean, liberalul Horea Uioreanu, dar şi vicepreşedintele instituţiei, social-democratul Ioan Oleleu. Pe invitaţiile lui Oleleu scria „PSD vă invită la inaugurarea noii piste“, în timp ce Uioreanu a trimis invitaţiile în numele Consiliului Judeţean. Întrucât oficialităţile au primit câte două rânduri de invitaţii, unii s-au întrebat dacă este vorba despre acelaşi eveniment. Vrancea, istorie tensionată În patria lui Oprişan, prima schismă serioasă a apărut imediat după alegerile locale din vara lui 2012, când Nini Săpunaru a cerut conducerii centrale a PNL ruperea alianţei cu PSD şi PC în Vrancea, după ce în şedinţa de constituire a Consiliului Judeţean liberalii au fost „fentaţi“ de Marian Oprişan şi au pierdut postul de vicepreşedinte al instituţiei. O lună mai târziu, Nini Săpunaru preciza: .„M-am hotărât să recunosc că nu există nicio colaborare cu PSD. Oprişan a recunoscut în discuţiile în patru ochi că ne urăşte, că are o problemă personală pe care nu a reuşit să o uite (n.r- în anul 2006, PNL şi PDL l-au îndepărtat din scaunul de preşedinte al CJ Vrancea pe Oprişan, care a revenit în funcţie cu ajutorul justiţiei şi al ministrului de atunci, Vasile Blaga). Decât să mimăm prietenia, mai bine acceptăm situaţia. Nu o să moară USL-ul pentru că nu ne înţelegem noi la Vrancea“, preciza Nini Săpunaru. USL Sălaj, sub semnul întrebării Chiar dacă, la nivel declarativ, situaţia din USL Sălaj stă pe roze, practic, lucrurile scârţâie de ceva vreme. Mai evidente sunt frecuşurile dintre liberali şi social-democraţi în Consiliul Local Zalău, unde reprezentanţii celor două partide au, pe anumite proiecte de hotărâre, puncte de vedere divergente. Aşa s-a întâmplat şi la ultima şedinţă de Consiliu Local, unde nominalizarea de către PSD a Danielei Coţa pentru funcţia de preşedinte de şedinţă a fost contracarată de PNL cu o nominalizare proprie, liberalii propunându-l pentru această funcţie pe colegul lor Eugen Pop. De mai bine de jumătate de an, USL scârţâie şi în Maramureş. Liderii partidelor membre s-au atacat destul de firav şi n-au mai avut nicio şedinţă comună de aproape un an. Funcţionează, deşi nu era prevăzut La momentul infiinţării USL, liderul PNL Bacău, Romeo Stavarache, sustinea că nu va accepta să facă niciun fel de alianţă cu Viorel Hrebenciuc sau cu reprezentanţii acestuia din PSD. Însă în acest moment, la nivelul judeţului, USL funcţionează mai bine ca oricând. Schimbarea de atitudine a lui Stavarache a avut loc - coincidenţă sau nu - după ce preşedintele CJ Bacau, Dragos Benea, a preluat de la Hrebenciuc şefia organizaţiei judeţene a PSD.
Citeste mai mult: adev.ro/mz0nw8
Alianţa USL, luată judeţ cu judeţ, se destramă pe zi ce trece. Ultimul scandal a răbufnit după ce Gabriela Vrânceanu Firea, preşedintele PSD Ilfov, care nu se înţelege nici în ruptul capului cu liberalul Marian Petrache, şeful CJ Ilfov, a cerut un pact de neagresiune între cele două partide pe plan local. „În acest moment, la Ilfov, USL nu mai există, deoarece PNL preferă să conducă la nivel local împreună cu PDL. Avem un vicepreşedinte de Consiliu Judeţean din partea PDL, ceea ce este inadmisibil, pentru că protocolul USL la nivel naţional interzice colaborarea de acest tip la nivel local“, a clamat Firea. Însă Gabriela Firea a uitat că, în vara anului trecut, consilierii PSD au votat revocarea din funcţie a vicepreşedintelui CJ Cristina Manicea, membru PNL, ca şi Petrache. La Botoşani, USL nu a rezistat nici patru luni de zile după câştigarea alegerilor. Conflictul a izbucnit între preşedintele liberal al Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu, şi primarul social-democrat al municipiului Botoşani, Ovidiu Portariuc. După ce consilierii locali PNL au respins o serie de proiecte propuse de primarul Ovidiu Portariuc, social-democratii i-au acuzat pe liberalii de trădare. În ultima lună a lui 2013, şeful PSD Botoşani, Andrei Dolineaschi, anunţa: „Să fim bine înţeleşi : domnul Ţurcanu a făcut alianţă cu PDL. În Consiliul Judeţean a dat mâna cu PDL“. Imediat după sărbători, Ţurcanu a cerut organizarea unui nou congres al USL, care să-i revalideze candidatura lui Crin Antonescu la prezidenţiale, însă la centru, lucrurile par a se fi calmat. „Domnul Antonescu mi-a spus că nu susţine propunerea domnului Ţurcanu. Nu ştiaţi cine e Ţurcanu dacă nu vorbea“, a spus Ponta, după prima şedinţă a PSD din acest an. „Resursa umană rămâne PDL“ Preşedintele PSD Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, a declarat în repetate rânduri că liberalii „dinamitează” USL printr-un pact pe care l-au făcut cu PDL şi cu PP-DD. Ţuţuianu îl declară vinovat de acest pact chiar pe liderul PNL, Mihai Volintiru, care i-a caracterizat astfel pe democrat-liberalii din judeţ: „Resursa umană rămâne PDL“. Ţuţuianu îi acuză pe liderii PNL că au bătut palma cu PDL pentru mai multe proiecte din Consiliul Local Târgovişte, printre care şi schimbarea CA de la Compania de Apă Târgovişte. În Alba, USL a funcţionat doar până la alegerile locale din 2012. Cele două partide, PNL şi PSD, s-au despărţit aproape oficial în momentul în care liberalii au decis să facă coaliţie cu PDL la Consiliul Judeţean Alba şi Consiliul Local Alba Iulia. În aceste structuri, PSD a fost scos din jocul puterii, după multe negocieri între partidele politice. Preşedintele PNL Alba, senatorul Teodor Atanasiu, a declarat că protocolul USL nu a fost valabil, în Alba, la alegerile locale pentru că USL nu a obţinut majoritatea voturilor alegătorilor. Alba este singurul judeţ din ţară unde PDL a câştigat alegerile locale. Oficial, USL merge bine la Braşov şi, până acum, au votat împreună toate proiectele. În spatele acestei aparenţe, surse din cele două partide susţin că, pe plan local, PNL şi PDL se înţeleg mult prea bine. Consilierii PSD nu privesc liniştiţi prea buna colaborare dintre preşedintele CJ Braşov, Aristotel Câncescu, şi primarul George Scripcaru (PDL). Cei doi au decis, anul trecut, să colaboreze în cel mai mare proiect al Braşovului, respectiv Aeroportul. În plus, Aristotel Căncescu nu l-a mai atacat deloc pe George Scripcaru, deşi, în anii precedenţi, nu a pierdut nicio ocazie să facă acest lucru. PSD , dragoste cu PDL Social-democraţii îi arată cu degetul pe liberali că au trădat, că fac şi dreg împreună cu PDL, dar uită că, în unele judeţe, chiar ei au încropit alianţe politice cu oamenii lui Vasile Blaga. De exemplu, în judeţul Neamţ, USL este o himeră. La Neamţ, USL a părut o construcţie fragilă încă din start, ţinând cont de relaţiile conflictuale ale liderilor judeţeni ai PSD (Ionel Arsene) şi PNL (Dorin Ursărescu), pe de o parte, şi preşedintele CJ Neamţ, Culiţă Tărâţă, singurul şef de judeţ din ţară al UNPR-ului. Pe 1 iunie 2013, PSD a reuşit şi cu votul PDL să-şi impună şi cel de-al doilea vicepreşedinte la CJ Neamţ (Dan Manoliu), pe lângă Emilia Arcan (tot PSD) aleasă în funcţie în octombrie 2012. Deşi „căsătoria” PSD-PDL nu este oficializată printr-un document, în partea a doua a anului trecut la votul din plen s-a observat că alianţa funcţionează brici între PSD şi PDL. La Consiliul Local Piatra Neamţ, primarul Gheorghe Ştefan nu are deloc dureri de cap, deoarece din cei 24 de consilieri, cei de la PDL (7) şi cei de la PSD ( formează cu uşurinţă majoritatea simplă. Adomniţei, uitat de Nichita Într-un alt mare oraş al Moldovei, la Iaşi, social-democraţii i-au lăsat pentru prima dată în offside pe partenerii liberali. În timpul unei şedinţe din decembrie 2013, preşedintele Cristian Adomniţei (PNL) a suferit o primă înfrângere de când a preluat conducerea. O alianţă formată în acel moment între PSD, PP-DD şi PC a votat împotriva împărţirii unei sume de 400.000 de lei către mai multe comune din judeţ în detrimentul municipiului Iaşi. Adomniţei a propus schimbarea criteriilor de alocare, dar consilierii au votat împotrivă. În Consiliul Local Iaşi, este de notoritatea opoziţia falsă făcută în CL Iaşi de către aleşii PDL. Prietenia între liderul PSD Iaşi, Gheorghe Nichita, şi şeful PDL Iaşi, Gabriel Surdu, a fost criticată vehement inclusiv de către alţi membri de frunte ai democrat-liberilor, precum Dumitru Oprea. Tot în zonă, la Suceava, primarul PDL Ion Lungu s-a distanţat de partid şi colaborează pentru aprobarea proiectelor cu PSD. În Consiliul Local, USL a dat câteva rateuri pe proiecte de hotărâre vizând insolvenţa societăţii de termoficare, PSD votând împreună cu PDL împotriva unor iniţiative ale PNL. Judeţe unde USL rezistă cu greu La Constanţa, PSD şi PNL sunt despărţite de Portul Constanţa, pe care administraţia Mazăre îl vrea din răsputeri în portofoliul său. Primul semnal negativ a venit la împărţirea ministerelor în cadrul alianţei de guvernământ USL. Ministerul Transporturilor a revenit PNL-ului, care, cu acordul tacit al PSD, nu agreează cedarea Portului Constanţa către administraţia locală. Primarul Radu Mazăre, liderul PSD Constanţa, a început să critice toţi miniştrii liberali care nu i-au îndeplinit visul. Câtă vreme Portul Constanţa rămâne în administrarea statului, prin Ministerul Transporturilor, PNL are în Radu Mazăre un inamic declarat. Cluj: Frecuşuri din orgolii La Cluj, s-au înregistrat unele probleme în USL, dar fără ca acestea să determine alte alianţe ale PNL sau PSD. Un moment penibil a fost la inaugurarea noii piste a Aeroportului Cluj-Napoca, în toamna lui 2013, când au trimis invitaţii de participare la eveniment şi preşedintele Consiliului Judeţean, liberalul Horea Uioreanu, dar şi vicepreşedintele instituţiei, social-democratul Ioan Oleleu. Pe invitaţiile lui Oleleu scria „PSD vă invită la inaugurarea noii piste“, în timp ce Uioreanu a trimis invitaţiile în numele Consiliului Judeţean. Întrucât oficialităţile au primit câte două rânduri de invitaţii, unii s-au întrebat dacă este vorba despre acelaşi eveniment. Vrancea, istorie tensionată În patria lui Oprişan, prima schismă serioasă a apărut imediat după alegerile locale din vara lui 2012, când Nini Săpunaru a cerut conducerii centrale a PNL ruperea alianţei cu PSD şi PC în Vrancea, după ce în şedinţa de constituire a Consiliului Judeţean liberalii au fost „fentaţi“ de Marian Oprişan şi au pierdut postul de vicepreşedinte al instituţiei. O lună mai târziu, Nini Săpunaru preciza: .„M-am hotărât să recunosc că nu există nicio colaborare cu PSD. Oprişan a recunoscut în discuţiile în patru ochi că ne urăşte, că are o problemă personală pe care nu a reuşit să o uite (n.r- în anul 2006, PNL şi PDL l-au îndepărtat din scaunul de preşedinte al CJ Vrancea pe Oprişan, care a revenit în funcţie cu ajutorul justiţiei şi al ministrului de atunci, Vasile Blaga). Decât să mimăm prietenia, mai bine acceptăm situaţia. Nu o să moară USL-ul pentru că nu ne înţelegem noi la Vrancea“, preciza Nini Săpunaru. USL Sălaj, sub semnul întrebării Chiar dacă, la nivel declarativ, situaţia din USL Sălaj stă pe roze, practic, lucrurile scârţâie de ceva vreme. Mai evidente sunt frecuşurile dintre liberali şi social-democraţi în Consiliul Local Zalău, unde reprezentanţii celor două partide au, pe anumite proiecte de hotărâre, puncte de vedere divergente. Aşa s-a întâmplat şi la ultima şedinţă de Consiliu Local, unde nominalizarea de către PSD a Danielei Coţa pentru funcţia de preşedinte de şedinţă a fost contracarată de PNL cu o nominalizare proprie, liberalii propunându-l pentru această funcţie pe colegul lor Eugen Pop. De mai bine de jumătate de an, USL scârţâie şi în Maramureş. Liderii partidelor membre s-au atacat destul de firav şi n-au mai avut nicio şedinţă comună de aproape un an. Funcţionează, deşi nu era prevăzut La momentul infiinţării USL, liderul PNL Bacău, Romeo Stavarache, sustinea că nu va accepta să facă niciun fel de alianţă cu Viorel Hrebenciuc sau cu reprezentanţii acestuia din PSD. Însă în acest moment, la nivelul judeţului, USL funcţionează mai bine ca oricând. Schimbarea de atitudine a lui Stavarache a avut loc - coincidenţă sau nu - după ce preşedintele CJ Bacau, Dragos Benea, a preluat de la Hrebenciuc şefia organizaţiei judeţene a PSD.
Citeste mai mult: adev.ro/mz0nw8
ILUMINATI- Mesaje : 163
Data de inscriere : 15/02/2013
POLITICA :: Prima categorie :: buna tara,rea tocmeala, MAMA EI DE SOCOTEALA :: USL -barca pe valuri....
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Joi Mar 31, 2022 4:26 pm Scris de Admin
» Profesorul Gheorghe Buzatu și Permanențele Istoriei. In Memoriam Gheorghe Buzatu (6 iunie 1939 – 20 mai 2013)
Lun Mai 24, 2021 8:36 am Scris de Admin
» PSD detonează bomba: alegerile din 6 decembrie, amânate pentru 2021! Planul social-democraților, dezvăluit de Gabriela Firea!
Mar Noi 03, 2020 9:11 am Scris de Admin
» trolul SCONCS PROSPECTOR din coteţul cu diaconi
Vin Dec 27, 2019 10:03 am Scris de Admin
» Trolul porco-sconcs psiho-pupu SANDILĂU din coteţul cu diaconi grohăie din ascunzătoare
Joi Dec 26, 2019 3:41 pm Scris de Admin
» M-AM PLICTISIT să citesc elucubrațiile dobitocului de Diaconu
Mar Dec 03, 2019 5:40 pm Scris de Admin
» pe banchiză în războaie fără miză : SCONSUL şantajist PSIHOPAT , Frosa care linge crosa si morsa care linge Frosa
Joi Noi 14, 2019 2:58 pm Scris de YOKO
» Dr.Frosa Ghe.Dilimache Seniloiu vs. sconcsul santajist DIACONU EUSEBIU bonjour cucu , tu nu esti normal , esti psiho-pupu
Dum Noi 10, 2019 6:47 pm Scris de YOKO
» Diaconu Eusebiu , psihopat , şantajist şi ticălos CASE CLOSED !
Vin Noi 08, 2019 11:02 am Scris de YOKO